Serbia organizează duminică alegeri parlamentare anticipate, după ce Vucic a convocat scrutinul în luna septembrie. Procesul de vot a început la ora locală 07:00, în condițiile în care la secțiile de votare din Belgrad și Novi Sad s-au format cozi neobișuit de lungi încă de la deschiderea urnelor. Primele indicii privind rezultatele oficiale sunt estimate a veni aproximativ două ore după încheierea votului, programată pentru ora locală 20:00.
Această campanie electorală este marcată de o tensiune socială ridicată, fiind precedată de aproape doi ani de demonstrații conduse de studenți. Mișcarea de protest a fost declanșată de decesul a 16 persoane în urma prăbușirii plafonului unei gări din orașul Novi Sad, în anul 2024. Grupul de studenți, care include 250 de candidați precum profesori, actori sau fermieri, a fost lansat de cardiologul Ilija Srdanovic și vizează eradicarea corupției și reforma învățământului.
În tabăra adversă, Vucic, care a demisionat din funcția de președinte pentru a candida la postul de prim-ministru, rămâne un lider puternic. Partidul său, SNS, apare în primul loc într-un sondaj Ipsos cu 47% din voturi, în timp ce grupul studenților este estimat la 40%. Vucic a susținut că studenții sunt finanțați de agenți străini din Croația și Muntenegru, însă aceștia resping ferm aceste acuzații, solicitând demisia liderului.
Pe plan intern, Vucic a promis investiții în sănătate, subvenții pentru cupluri tinere și creșterea salariilor și pensiilor în sectorul public. Pe plan extern, acesta menține un echilibru între relațiile cu China, Rusia și deschiderea către Uniunea Europeană. Totuși, relațiile cu UE s-au deteriorat din cauza lipsei reformelor judiciare, iar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat evenimente precum funeraliile publice organizate la Belgrad pentru Ratko Mladic.
Contextul politic este complicat de raportările organizațiilor internaționale privind drepturile omului. O delegație a Consiliului Europei a semnalat existența unei retorici ostile și agresive la adresa opoziției în Serbia. Această situație coincide cu o perioadă de presiune socială intensă, în care activiștii și organizațiile pentru drepturile omului au raportat o intensificare a represivăi față de mișcările de protest care cer schimbarea sistemului actual.
O victorie a studenților ar putea reprezenta o schimbare politică profundă în această țară balcanică de aproximativ 6 milioane de locuitori. Un astfel de rezultat ar putea servi drept model pentru alte mișcări studențești din Europa, care au manifestat recent împotriva standardelor educaționale scăzute și a lipsei de perspective, amintind de situația din Ungaria din luna aprilie.
