Serbia organizează duminică alegeri parlamentare anticipate, într-un climat politic marcat de o mișcare de protest studențească de amploare. Această mișcare încearcă să îl înlăture de la putere pe liderul populist Aleksandar Vucic, aflat la conducere de mult timp. Evenimentul electoral are loc după aproape doi ani de demonstrații constante, care au fost declanșate de decesul a 16 persoane în urma prăbușirii plafonului unei gări din orașul Novi Sad, în anul 2024.
Procesul de vot a început la ora locală 07:00, secțiile de votare din Belgrad și Novi Sad fiind marcate de cozi neobișuit de lungi încă de la deschidere. Votul se va desfășura până la ora locală 20:00, iar primele indicii privind rezultatele sunt estimate a veni aproximativ două ore mai târziu. O victorie a grupului de studenți ar putea semnala o schimbare politică profundă în această țară balcanică de aproximativ 6 milioane de locuitori, similar cu situația din Ungaria.
Aleksandar Vucic, care a demisionat din funcția de președinte pentru a candida la postul de prim-ministru, se bazează pe un suport electoral solid. Mulți alegători îi sunt recunoscători pentru modernizarea infrastructurii, precum construcția de autostrăzi, căi ferate, școli și spitale. Pe plan intern, liderul a promis creșterea pensiilor și a salariilor în sectorul public, investiții în sănătate și subvenții pentru cuplurile tinere, menținând în același timp un echilibru între relațiile cu China, Rusia și Uniunea Europeană.
În opoziție, lista studenților, deschisă de cardiologul Ilija Srdanovic, cuprinde 250 de candidați, printre care profesori, actori și fermieri. Agenda lor se concentrează pe eradicarea corupției și îmbunătățirea sistemului de învățământ, fără ambiții majore pe plan internațional. Sondajele de opinie arată o competiție extrem de strânsă; un studiu Ipsos indică faptul că Partidul Progresist Sârb, al lui Vucic, are 47% din voturi, în timp ce grupul studenților este la 40%.
Tensiunile politice au crescut, iar activiștii și organizațiile pentru drepturile omului au semnalat o intensificare a represiunii de la începutul protestelor. Aleksandar Vucic și partidul său, SNS, au respins acuzațiile de corupție și spionare, susținând că mișcarea studențească este finanțată de agenți străini din Croația și Muntenegru. În timpul campaniei, liderul a declarat că s-a opus celor care au dorit să distrugă Serbia, descriind perioada actuală ca fiind una dintre cele mai dificile și încărcate de emoție.
Sistemul electoral din Serbia utilizează reprezentarea proporțională pentru alegerea celor 250 de legislatori, aplicând metoda D'Hondt. Pentru a intra în parlament, listele electorale trebuie să obțină cel puțin 3% din voturi, cu excepția minorităților naționale. Un partid sau o coaliție are nevoie de minimum 126 de locuri pentru a asigura majoritatea și a forma un guvern, care trebuie constituit în termen de 90 de zile de la formarea parlamentului.