Sistemele de alertă în caz de urgență utilizate în Rusia și Ucraina au fost victima unor atacuri cibernetice în noaptea de duminică spre luni. Hackerii au reușit să transmită mesaje false către populație, simulând amenințări nucleare, chimice și atacuri cu rachete. Autoritățile din ambele țări au confirmat incidentele, care au provocat o stare de îngrijorare generală și au ridicat semne de întrebare serioase privind securitatea infrastructurii digitale de avertizare a cetățenilor.
În Ucraina, aplicația publică de alertă aeriană a transmis mesaje care susțineau că orașul Kiev și alte zone sunt sub amenințarea unor atacuri nucleare și chimice, precum și de lupte de stradă. Un alt mesaj fals a afirmat că racheta hipersonică rusă „Oreshnik” a fost lansată. Forța aeriană ucraineană a intervenit rapid pe Telegram, explicând că aplicația pare să fi fost supusă influenței inamice și a subliniat că nu există nicio amenințare de radiații.
Stepan Tanasiychuk, coordonatorul proiectului ucrainean de alertă aeriană, a precizat că serviciul este restabilit treptat, fiind acum disponibile pe hartă niveluri de alertă galbene și roșii. Acesta a menționat că echipa ia măsuri suplimentare pentru a securiza aplicația, care fusese actualizată recent pentru a monitoriza mișcarea dronelor în timp real. Tanasiychuk a recunoscut că incidentul a provocat neplăceri și îngrijorări inutile pentru populația care utilizează acest instrument de siguranță.
În Rusia, aplicația mobilă a Ministerului Situațiilor de Urgență, cunoscută sub numele de Emercom, a fost ținta unui atac cibernetic masiv. Ministerul a confirmat că acest atac a dus la răspândirea de informații false către public în 33 de regiuni rusești. Mesajul piratat susținea că „FOCOASE NUCLEARE PE SISTEME DE LANSARE P1-SUN au fost lansate în TOATE regiunile Rusiei”, conținând în același timp și un avertisment redactat cu injurii.
Reacția utilizatorilor a fost una mixtă, unii criticând dur vulnerabilitatea sistemelor oficiale. Un utilizator rus a declarat că va șterge aplicația Emercom, întrebându-se cum este posibil ca un astfel de instrument să rămână vulnerabil. Deși unii au considerat că mesajele erau redactate într-un mod care le făceau imposibil de crezut, alți cetățeni au exprimat temeri privind posibilitatea ca astfel de breșe de securitate să fie folosite în situații reale de conflict.
Aceste incidente de manipulare a informațiilor prin canale oficiale de alertă reflectă o vulnerabilitate crescută în cadrul războiului hibrid. Astfel de atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice și a sistemelor de avertizare a populației sunt utilizate pentru a induce panică și pentru a submina încrederea cetățenilor în instituțiile statului și în mesajele oficiale de siguranță emise în timpul crizelor.
