Cetățenii Sloveniei au respins duminică, prin intermediul unui referendum, un program de reforme propus de guvernul condus de Janez Jansa. Această decizie reprezintă o înfrângere simbolică pentru prim-ministrul naționalist, în contextul în care proiectul de lege a fost calificat drept autoritar de către reprezentanții opoziției. Rezultatele parțiale, obținute după numărarea a 99 % din voturi, indică faptul că 51 % dintre alegători au votat împotrivă, în timp ce 49 % au optat pentru aprobarea măsurii.
Disputa principală a vizat o lege menită să extindă competențele comisiilor parlamentare de anchetă în țară. Dacă această propunere ar fi fost adoptată, persoanele convocate să depună mărturie în fața acestor comisii ar fi fost obligate să se prezinte imediat. Această procedură ar fi eliminat posibilitatea de a contesta convocarea în fața unei instanțe înainte de încheierea lucrărilor comisiei, fapt ce a ridicat semne de întrebare privind drepturile cetățenilor.
Opoziția a reacționat dur, denunțând instituirea unei „poliții politice” prin această reformă. Liderul opoziției, Robert Golob, a avertizat că cei doi milioane de locuitori ai Sloveniei, stat membru al UE, se confruntă cu un test al rezilienței democrației. Golob a susținut că persoanele chemate să depună mărturie ar putea fi constrânse să divulge informații sensibile și a declarat că opoziția va încerca să pună la încercare toate tendințele către un sistem autoritar.
Janez Jansa, un veteran al scenei politice și admirator al lui Donald Trump, a revenit la putere după ce Robert Golob nu a reușit să formeze un guvern. Programul său de reforme include eliminarea unor posturi din funcția publică și reducerea finanțării ONG-urilor care se ocupă de apărarea drepturilor civile. Guvernul a promins un stat de mai bună calitate, dar mai puțin costisitor, însă măsurile de reducere a cheltuielilor au fost criticate intens de oponenți.
În cadrul aceleiași zile de duminică, au avut loc și alte trei referendumuri fără caracter obligatoriu, pe care populația le-a aprobat. Acestea au vizat eliminarea taxei audiovizuale publice, eliminarea dreptului de vot al rezidenților străini la alegerile locale și condiționarea alocațiilor pentru șomerii de lungă durată prin activități de voluntariat. În perioada următoare, slovenii vor mai merge la urne în noiembrie pentru alegerile locale și pentru un alt referendum organizat de sindicate.
Slovenia este un stat membru al Uniunii Europene, ceea ce înseamnă că deciziile sale legislative și politice sunt supuse standardelor democratice europene. Procesul de reformă și tensiunile dintre guvern și opoziție reflectă o perioadă de instabilitate politică în regiune, marcată de schimburi de putere între taberele liberale și cele naționaliste, influențând modul în care instituțiile de control și drepturile civile sunt reglementate la nivel național.
