Sectorul construcțiilor din Spania traversează o criză majoră de personal, fiind necesară angajarea a aproximativ 700.000 de noi lucrători în perioada următoare. Această necesitate este raportată de Confederația Națională a Construcțiilor (CNC) și vizează atât înlocuirea angajaților care se apropie de vârsta pensionării, cât și susținerea cererii pentru proiectele de infrastructură și locuințe. Deficitul de forță de muncă afectează capacitatea companiilor de a răspunde volumului de lucrări solicitat de piața imobiliară actuală.
Una dintre principalele cauze ale acestui deficit este îmbătrânirea forței de muncă din domeniu. Conform datelor furnizate de BBVA Research, peste 65% dintre zidarii din Spania aveau peste 45 de ani în anul 2024, o scădere față de anul 2022, când cifra era de 68%. Această tendință este agravată de faptul că numărul tinerilor care aleg meseriile din construcții este extrem de redus, mulți preferând cariere mai puțin solicitante fizic sau cu o imagine socială diferită.
Pentru a atrage noi talente, companiile din sectorul construcțiilor pun un accent sporit pe oferirea unor salarii competitive. Remunerația brută anuală pentru un muncitor pornește de la un nivel de 20.000-23.000 de euro, însă valorile pot crește semnificativ în funcție de experiență. Un zidar calificat de categoria întâi poate obține un salariu de peste 28.000 de euro pe an, în timp ce specialiștii cu responsabilități mari pot depăși pragul de 30.000 de euro.
Pe lângă creșterea salariilor, industria caută soluții structurale pentru a deveni mai atractivă, inclusiv prin dezvoltarea construcțiilor industrializate. Această metodă presupune fabricarea componentelor în medii controlate, urmată de montarea acestora pe șantier, ceea ce poate atrage persoane interesate de procese tehnice. De asemenea, se pune un accent deosebit pe creșterea participării femeilor, sectorul înregistrând în 2025 un record de 166.833 de femei în sistemul de securitate socială.
Situația demografică din Spania reflectă o problemă structurală a întregii industrii de construcții, unde ritmul de pensionare depășește capacitatea de recrutare. Deși sosirea muncitorilor străini a ajutat parțial la reducerea deficitului, aceasta nu este suficientă pentru a compensa pierderea angajaților cu experiență. Companiile încearcă acum să diversificeze forța de muncă și să modernizeze procesele de lucru pentru a menține viabilitatea proiectelor de dezvoltare imobiliară din țară.
Această criză a forței de muncă nu este limitată doar la granițele spaniole, fiind o problemă observată și în alte regiuni europene. De exemplu, Elveția se confruntă cu peste 20.000 de locuri de muncă vacante în același sector, din cauza schimbărilor demografice și a preferințelor tinerilor pentru domenii precum tehnologia sau finanțele.