Premierul spaniol Pedro Sánchez a anunțat convocarea alegerilor anticipate pentru data de 29 noiembrie, într-un moment de criză politică permanentă a țării. Decizia a fost luată după ce guvernul a suferit o înfrângere parlamentară majoră, vineri, 2 octombrie. Această mișcare surprinzătoare vine după ce decretele de urgență propuse de Sánchez pentru combaterea crizei locuințelor au fost respinse în Parlament, afectând stabilitatea executivului.
Blocajul legislativ a fost cauzat de cei șapte deputați ai partidului separatist catalan conservator Junts, de la care guvernul depindea din 2023. Prin respingerea acestui proiect, Junts a demonstrat fragilitatea majorității parlamentare a Partidului Socialist Muncitoresc Spaniol (PSOE). Pedro Sánchez încearcă acum să obțină prin acest nou scrutin o „majoritate progresistă mult mai largă”, încercând să depășească instabilitatea care a marcat legislatura prin pierderea unor voturi esențiale.
Problema locuințelor a devenit un subiect central de campanie, în special după cazul Maricarmen Abascal, o femeie de 87 de ani evacuată forțat din locuința sa. Conform estimărilor Băncii Centrale a Spaniei, țara se confruntă cu un deficit de aproximativ 750.000 de locuințe, deficit care ar putea depăși un milion până în 2028. Tinerii cu vârste între 18 și 34 de ani sunt cei mai afectați, mulți depinzând încă financiar de părinți din cauza prețurilor imobiliare care cresc de trei ori mai rapid decât salariile.
Pe planul securității și al migrației, guvernul gestionează criza din enclava Ceuta, unde peste 70.000 de persoane au trecut din Maroc la sfârșitul lunii iulie. Această situație a forțat o schimbare în politica relativ liberală a lui Sánchez, cu proiecte care vizează accelerarea procedurilor de azil și reguli de migrație mai stricte. În paralel, pe frontul politic, partidul Vox înregistrează o creștere semnificativă, ajungând la peste 18% în intențiile de vot, ceea ce îi oferă liderului Santiago Abascal o poziție de forță.
Opoziția conservatoare, reprezentată de Partidul Popular (PP) și liderul său Alberto Núñez Feijóo, este considerată favorita pentru a deveni cea mai mare grupare parlamentară. Totuși, succesul lui Feijóo depinde de capacitatea de a gestiona ascensiunea lui Santiago Abascal, care impune condiții clare precum prioritizarea cetățenilor spanioli și o politică de „remigrație”. Acest echilibiu este dificil, deoarece PP trebuie să atragă alegători de centru fără a aliena partenerii de dreapta necesari pentru formarea unei majorități.
Contextul politic spaniol este marcat de o instabilitate bugetară profundă, guvernul funcționând încă pe baza bugetului din 2023. Lipsa unui nou buget pe întreaga durată a mandatului este consecința directă a incapacității de a obține sprijinul partidelor regionale. Această situație de blocaj administrativ complică gestionarea resurselor statului în perioade de criză socială și economică.
