Premierul spaniol Pedro Sánchez a luat decizia de a convoca alegeri anticipate pentru data de 29 noiembrie, într-o încercare de a-și salva capitalul politic. Această mișcare surprinzătoare a fost declanșată de o înfrângere parlamentară majoră, survenită după ce decretele de urgență propuse de guvern pentru combaterea crizei locuințelor au fost respinse. Decizia vine într-un moment de instabilitate profundă, în condițiile în care guvernul socialist se confruntă cu o majoritate parlamentară extrem de fragilă.
Blocajul legislativ a fost cauzat de cei șapte deputați ai partidului separatist catalan conservator Junts, de la care guvernul depindea încă din anul 2023. Aceștia au refuzat să susțină proiectele de urgență, lăsându-l pe Sánchez fără sprijinul necesar pentru implementarea măsurilor locative. În urma acestui eșec, premierul urmărește acum organizarea scrutinului pentru a încerca obținerea unei „majorități progresiste mult mai largi”, sperând că alegătorii vor susține strategia sa de apărare a chiriașilor.
Problema locuințelor a devenit un subiect central de protest, după cazul Maricarmen Abascal, o femeie de 87 de ani evacuată forțat din locuința sa. Deficitul de locuințe din Spania este critic, estimările Băncii Centrale a Spaniei indicând un lipsă de aproximativ 750.000 de unitare, cifra urmând să depășească un milion până în 2028. Tinerii cu vârste între 18 și 34 de ani sunt cei mai afectați, mulți fiind nevoiți să locuiască cu părinții din cauza prețurilor imobiliare care cresc de trei ori mai rapid decât salariile.
Pe lângă criza locativă, guvernul este presat de situația migrației masive către enclava Ceuta, unde peste 70.000 de persoane au trecut din Maroc la sfârșitul lunii iulie. Această criză a forțat o schimbare în politica relativ liberală a lui Sánchez, pregătind măsuri precum accelerarea procedurilor de azil și reguli de migrație mai stricte. În paralel, ascensiunea partidului de dreapta Vox, care ajunge la peste 18% în intențiile de vot, pune presiune pe liderul Partidului Popular, Alberto Núñez Feijóo.
Instabilitatea politică a afectat și gestionarea bugetului de stat, Spania funcționând în prezent pe baza bugetului din 2023. Deoarece Sánchez nu a reușit să obțină aprobarea unui nou buget pentru întreaga durată a mandatului, dependența de partidele regionale a devenit o sursă constantă de blocaj. Această situație a fost agravată de faptul că, în prima jumătate a anului 2026, guvernul a pierdut aproape un sfert din voturile sale parlamentare, limitând capacitatea de guvernare.
Contextul geopolitic european este influențat direct de acest scrutin, având în vedere rolul lui Sánchez ca critic al politicii lui Donald Trump. O eventuală schimbare de regim în Spania ar putea diminua prezența unei voci social-democrate puternice în Consiliul European. În prezent, liderul spaniol se opune majorării cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB și critică politicile de deportare, menținând o poziție distinctă față de alți lideri europeni.
