Statele baltice, respectiv Letonia, Estonia și Lituania, au decis impunerea unor sancțiuni naționale împotriva oligarhilor ruși Alișer Usmanov și Mihail Fridman. Această mișcare vine ca răspuns la decizia Uniunii Europene de a ridica sancțiunile comunitare aplicate anterior celor doi oameni de afaceri. Decizia europeană a fost luată marți, în urma unei dispute de lungă durată între statele membre ale blocului, fapt care a determinat reacția imediată a celor trei țări din regiune.
Ministrul eston de externe, Margus Tsahkna, a declarat că Estonia nu a considerat justificată eliminarea lui Usmanov și Fridman de pe lista de sancțiuni a UE. Acesta a susținut că nu a fost de acord cu această decizie, subliniind că Rusia nu arată „nicio disponibilitate de a pune capăt” războiului din Ucraina. Deși a menționat că cei doi oligarhi au continuat să sprijine agresiunea Moscovei, ministrul Tsahkna nu a oferit detalii specifice despre măsurile exacte adoptate de Estonia.
Letonia a aplicat anterior restricții financiare și interdicții de intrare pentru Alișer Usmanov și Mihail Fridman, procedură care a fost urmată și de Lituania prin adoptarea unor măsuri similare. În timp ce unele țări au susținut eliminarea acestora de pe lista sancționaților, surse europene au indicat că Franța spera să obțină, prin acest gest, eliberarea unor cetățeni francezi aflați în detenție în străinătate. Această schimbare de poziție a generat critici din partea Letoniei și a Ucrainei.
Kievul a calificat ridicarea sancțiunilor europene drept o acțiune „rușinoasă”, exprimându-și dezaprobarea față de noul statut al celor doi oameni de afaceri. În același interval, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a dispus grațierea unui cetățean francez, alături de alți 19 cetățeni azeri și persoane străine. Această evoluție politică coincide cu decizia UE de a prelungi, pentru o perioadă de 36 de luni, sancțiunile împotriva a aproximativ 3.000 de alte persoane, entități și companii.
Aceste mii de entități și persoane rămân sub regim de sancțiuni deoarece sunt acuzate că sprijină războiul Rusiei împotriva Ucrainei sau că beneficiază direct de politica de la Kremlin. În contrast cu decizia privind oligarhii, restul măsurilor de constrângere europene au fost menținute pentru a asigura continuitatea presiunii asupra actorilor care susțin agresiunea rusă. Decizia de prelungire vizează un grup vast de actori economici și politici implicați în conflictul actual.
Statele baltice ocupă o poziție de susținători fermi ai Ucrainei în contextul conflictului militar declanșat de Rusia. Această politică de sancțiuni naționale reflectă preocuparea lor constantă pentru securitatea regională și pentru limitarea resurselor utilizate de Moscova în război. Regiunea rămâne unul dintre cele mai active fronturi de aplicare a măsurilor de presiune economică asupra regimului rus, chiar și atunci când consensul la nivelul Uniunii Europene este dificil de atins.
