Un nou studiu realizat de experți în mass-media avertizează că numărul jurnaliștilor din Germania ar putea suferi o scădere drastică de până la 50% până în anul 2035. Raportul, care a fost prezentat în cadrul conferinței Media Days de la Munchen, analizează impactul transformărilor tehnologice asupra ocupării forței de muncă din sectorul jurnalistic. Datele arată că piața media germană se confruntă cu provocări majore care ar putea schimba radical structura industriei de informare.
Cercetarea a conturat patru scenarii diferite pentru viitorul profesiei, indicând o reducere a numărului de jurnaliști cuprinsă între 12% și 50% până la jumătatea deceniului viitor. În contextul actual, în anul 2023, în Germania activau aproximativ 40.000 de jurnaliști profesioniști, conform cifrelor din raport. În cazul în care se va impune cel mai pesimist scenariu prevăzut de experți, până în 2035 ar mai rămâne în activitate doar circa 20.000 de specialiști în domeniul mass-media.
Scăderea forței de muncă este strâns legată de diminuarea audiențelor și a veniturilor instituțiilor de presă, proces accelerat de avansul inteligenței artificiale. Studiul sugerează că, în următorul deceniu, audiențele ar putea scădea cu valori cuprinse între 18% și 47% până în 2035. În paralel, veniturile generate din publicitate ar putea suferi o reducere semnificativă, situându-se între 10% și 43%, ceea ce va pune presiune pe stabilitatea financiară a organizațiilor media.
Evoluția acestor indicatori depinde în mare măsură de modul în care factorii de decizie politică vor reglementa marile companii tehnologice și de capacitatea de colaborare între organizațiile media. Marile companii de tehnologie și furnizorii de AI sunt văzuți ca factori care vor continua să se dezvolte, îngreunând eforturile ziarelor și ale posturilor de televiziune tradiționale. Aceste entități media vor avea dificultăți în a ajunge direct la public și în a genera venituri pe baza conținutului produs.
Raportul a fost elaborat de cercetătorii Christian Zabel, de la Universitatea Tehnică din Koln, și de Ulrike Rohn, de la Universitatea din Tallin. Aceștia au bazat concluziile pe un set de interviuri realizate cu 34 de experți din diverse domenii, inclusiv mediul academic, publicitate, producție și politici în domeniul mass-media. Lucrarea a fost realizată la cererea posturilor publice germane ARD, ZDF și Deutschlandradio, subliniind urgența unei analize asupra viabilității jurnalismului.
Transformările digitale și integrarea algoritmilor de inteligență artificială în consumul de știri reprezintă o schimbare de paradigmă pentru întreaga industrie a mass-media la nivel global. Această evoluție nu afectează doar modelul de business al publicațiilor tradiționale, ci modifică fundamental modul în care informația este distribuită și monetizată. Presiunea exercitată de platformele tehnologice asupra veniturilor publicitare rămâne un punct critic pentru supraviețuirea jurnalismului de calitate.
