Secretarul Forțelor Aeriene ale Statelor Unite, Troy Meink, a făcut o declarație fără precedent în cadrul Conferinței Cibernetice Aeriană și Spațială din Maryland 2026. Acesta a confirmat că Statele Unite dețin arme de control spațial pe orbită, capabile să protejeze Forța Comună împotriva acțiunilor adverse ostile. Această afirmație publică reprezintă prima dată când o națiune recunoaște oficial desfășurarea unor sisteme de armament direct pe orbita Pământului, într-un context de intensificare a apărării patriei.
Deși detaliile tehnice lipsesc, experții precum Victoria Samson de la Secure World Foundation subliniază caracterul neașteptat al acestui anunț. Istoria testelor spațiale, precum operațiunea Starfish Prime din 1962, a demonstrat riscurile enorme ale utilizării energiei în spațiu, inclusiv distrugerea accidentală a sateliților. În prezent, marile puteri, precum China și Rusia, sunt recunoscute pentru dezvoltarea de tehnologii extraterestre, însă confirmarea explicită a SUA schimbă radical dinamica de comunicare în domeniul securității globale.
Există două direcții principale pentru natura acestor arme: cele cinetice sau cele de bruiaj. Armele cinetice, care ar putea implica sateliți capabili să lovească alte obiecte, ar genera deșeuri spațiale periculoase, o problemă deja critică. Aaron Boley de la Universitatea din Columbia Britanică avertizează că astfel de resturi pot declanșa reacții în lanț distructive. Totuși, experții cred că, având în vedere politicile SUA de evitare a deșeurilor, este mai probabil ca arma să fie un sistem de bruiaj electronic nedistructiv.
Un astfel de sistem de bruiaj ar putea fi poziționat pe orbita geostaționară, la aproximativ 35.000 de kilometri deasupra ecuatorului. Expertul Jonathan McDowell sugerează că ar putea fi vorba despre un grup de sateliți mici deja desfășurați de Forțele Spațiale ale SUA. Scopul acestora ar putea fi perturbarea comunicațiilor sau a sistemelor de ghidare ale rivalilor, afectând capacitatea unor state de a utiliza sateliții pentru coordonarea mișcărilor militare sau pentru operațiuni de precizie.
Impactul asupra echilibrului de putere este semnificativ, deoarece capacitatea de a bruia sateliții de ghidare ar putea compromite lansările de rachete ale unor adversari. Rod Thornton de la King's College London menționează că acest gest poate fi interpretat ca un mesaj de descurajare, transmis prin semnalizarea capacității de a interveni asupra infrastructurii inamice. Totodată, există temeri că această normalizare a armamentului orbital ar putea determina aliații SUA să adopte măsuri similare pentru protecție.
Spațiul cosmic este deja un domeniu de război, fiind utilizat pentru monitorizarea vremii, internet, spionaj sau ghidarea rachetelor. Din 18 septembrie 2026, pe orbită se află aproximativ 17.000 de sateliți, majoritatea oferind servicii de comunicații. Prezența armamentului orbital transformă acest mediu într-un teren de confruntare tehnologică, unde integritatea infrastructurii critice depinde de capacitatea de a preveni atacurile asupra sateliților de comunicații și de navigație.
