Statele Unite au anunțat vineri implementarea unor sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale (CPI). Decizia a fost luată la doar câteva ore după ce jurista sud-africană Navi Pillay a fost decorată cu Premiul Nobel pentru Pace, recunoaștere primită în special pentru activitatea sa desfășurată în cadrul acestei instituții internaționale. Această mișcare diplomatică marchează o escaladare a tensiunilor dintre Washington și organismul juridic global.
Departamentul de Stat al SUA a emis un comunicat prin care justifică aceste măsuri de restricție. Conform documentului, scopul sancțiunilor este de a apăra suveranitatea americană și cetățenii acestei țări împotriva ceea ce administrația consideră a fi o amenințare reprezentată de Curtea Penală Internațională. Washingtonul a subliniat necesitatea de a proteja interesele naționale în fața jurisdicției externe, conform informațiilor furnizate de AFP și Agerpres.
Secretarul de stat american, Marco Rubio, a oferit detalii suplimentare despre natura acestor restricții. Acesta a declarat că Washingtonul va interzice orice tranzacție cu ceea ce a numit o „instanță necinstită”. Această acțiune vine într-un context de intensificare a campaniei conduse de administrația președintelui Donald Trump, care vizează în mod direct desființarea acestei jurisdicții internaționale, considerată de oficialii americani ca fiind neadecvată.
Curtea Penală Internațională a reacționat imediat la anunțul oficial, numind sancțiunile ca fiind un atac direct la adresa dreptului internațional. Reprezentanții instituției au avertizat că „istoria va judeca acest moment”, precizând că aceste măsuri subminează principiul fundamental conform căruia nimeni nu este mai presus de lege. CPI a susținut că aceste acțiuni vizează în mod intenționat intimidarea personalului său și perturbarea activității juridice de bază.
Președintele CPI, Tomoko Akane, a asigurat că instituția nu va fi descurajată de presiunile externe. Ea a declarat că curtea va continua să își îndeplinească mandatul cu independență și imparțialitate, bazându-se exclusiv pe legi și probe în sprijinul victimelor. Totodată, organizația a solicitat sprijin de la cele 125 de state membre, afirmând că soarta sa depinde acum de statele care au creat această instituție.
Curtea Penală Internațională funcționează ca un tribunal permanent, având misiunea de a judecata indivizi acuzați de crime grave, precum genocidul sau crimele împotriva umanității. Aceasta este o instituție globală care nu depinde de aprobarea directă a guvernelor pentru a începe investigații, fapt ce generează adesea frecvente conflicte politice cu marile puteri care nu sunt state membre sau care își protejează suveranitatea juridică absolută.
