Statele Unite încep procesul de retragere a trupelor din Irak, marcând sfârșitul unei prezențe militare care a durat peste două decenii. Această decizie, care a fost convenită în anul 2024 în timpul administrației Joe Biden, este pusă în aplicare de administrația Donald Trump. În acest interval de timp, prezența militară americană a avut un cost uman semnificativ, aproximativ 4.500 de militari americani fiind uciși în decursul celor mai mult de două decenii de război desfășurat pe teritoriul Irakului.
Iranul și grupurile sale aliate au reacționat imediat, prezentând plecarea forțelor americane drept o victorie majoră. Abu Mojtaba al-Yasiri, comandant al Islamic Resistance in Iraq, a descris evenimentul ca fiind o „victorie istorică”, menționând că pe 30 septembrie vor sărbători încheierea unei „pagini negre” din istoria țării. Această poziție este susținută și de Teheran, unde Amir Hayat Moqaddam, vicepreședintele Comisiei pentru Securitate Națională din Parlamentul iranian, a declarat că țara salută retragerea militarilor americani din această regiune.
Totuși, experții irakieni și liderii locali exprimă îngrijorări serioase privind stabilitatea țării după plecarea coaliției. Jasim al-Bahadli, un analist irakian specializat în grupările șiite armate aliate Iranului, explică faptul că Iranul are un câștig strategic, deoarece prezența americană a funcționat ca un contrabalans la influența Teheranului. În același sens, Abdulrahman al-Zobaie, lider tribal sunnit din Fallujah, a susținut că Irakul nu este încă pe deplin pregătit să preia integral responsabilitățile de securitate în acest moment critic.
O altă temere majoră vizează posibilitatea ca organizația Stat Islamic să profite de acest vid pentru a-și reînvigorui activitățile. Sirwan Barzani, comandant kurd, a avertizat că lipsa sprijinului american în domeniul informațiilor, logisticii și al utilizării dronelor ar putea permite militanților să se reorganizeze. Acesta a observat deja mișcări ale celulelor clandestine ale Statului Islamic în ultimele două săptămâni, subliniind că anunțul retragerii coaliției internaționale ar putea crește moralul acestor grupări teroriste.
Situația este agravată de informațiile care indică faptul că o celulă a Statului Islamic pregătea atacuri sinucigașe menite să coincidă cu momentul retragerii trupelor americane. Oficialii irakieni monitorizează aceste breșe de securitate, temându-se că gruparea ar putea exploata lipsa supravegherii internaționale. Această etapă marchează o schimbare profundă pentru Irak, o țară aflată constant la intersecția intereselor strategice dintre Statele Unite și Iran, într-un context de instabilitate regională persistentă.
Prezența militară a SUA în Irak a început în anul 2003, ca urmare a invaziei pentru înlăturarea lui Saddam Hussein. După o primă perioadă de ocupație, trupele americane au rămas în țară până la sfârșitul anului 2011, revenind ulterior pentru a combate organizația Stat Islamic, care la un moment dat controla aproximativ o treime din teritoriul Irakului prin intermediul coaliției internaționale condusă de SUA.
