Trupele Statelor Unite au început, miercuri, procesul de părăsire a bazelor militare din Irak, după o prezență pe teritoriul țării care s-a întins pe parcursul a două decenii. Această retragere pune capăt unei perioade de conflict lung și costisitor, în care sute de mii de civili irakieni și mii de militari americani, alături de soldați din alte naționalități, și-au pierdut viața. Procesul de dislocare este deja în desfășurare în anumite puncte strategice ale regiunii.
Ultimele efective rămase în zonă se vor muta în Iordania, unde se află cartierul general al misiunii actuale dedicate combaterii militanților din cadrul grupării Stat Islamic. Oficialii americani au confirmat această mișcare, subliniind că plecarea forțelor marchează o schimbare de paradigmă în securitatea regională. Această tranziție presupune trecerea de la o misiune de coaliție desfășurată în condiții de război la un efort de securitate care va fi condus integral de irakieni.
Retragerea militară este rezultatul unui acord încheiat de administrația Biden în anul 2024, prin care s-a stabilit dislocarea tuturor militarilor americani din Irak până la finalul acestui an. În prezent, în teren se mai aflau aproximativ 1.500 de militari americani și membri ai coaliției internaționale împotriva Statului Islamic. Deși termenul limită stabilit pentru retragere este 30 septembrie, trupele au început deja concentrarea și plecarea din anumite zone.
Conflictul a început în martie 2003, sub administrația lui Bush Jr., fiind alimentat de acuzații privind existența unor arme de distrugere în masă, afirmații care au fost ulterior infirmate. Decizia de invazie a venit într-un context marcat de doctrina „războiului preventiv” și de schimbarea mediului strategic după atentatele de la 11 septembrie. Deși serviciile de informații au susținut existența unor programe nucleare și chimice, Comisia Selectată pentru Informații a Senatului a concluzionat că probele au fost exagerate.
Impactul uman al războiului a fost devastator, conform datelor proiectului „Costurile războiului” coordonat de Universitatea Brown. Până în anul 2023, numărul victimelor civile irakiene a ajuns la 210.000, în timp ce pierderile în rândul militarilor americani au fost de 4.599 de persoane. Pe lângă pierderile de vieți omenești, invazia a facilitat ascensiunea grupurilor fundamentaliste precum Al-Qaeda în Irak și ISIS, din cauza instabilității și a disoluției structurii statului irakian.
Istoricul prezenței militare americane în regiune include și Operațiunea „Desert Storm” din 1991, când o coaliție condusă de SUA a eliberat Kuweitul după invazia acestuia de către Irak. Deși acea operațiune a fost o reacție la agresiunea lui Saddam Hussein, ea nu a dus la înlăturarea regimului de la Bagdad. Această perioadă de tensiuni a fost urmată de un deceniu de inspecții internaționale care au alimentat suspiciunile privind armamentele interzise de ONU.
