SUA și alte 28 de țări, inclusiv România, au emis o declarație comună prin care acuză Iranul de desfășurarea unor acțiuni ostile împotriva statelor occidentale și a partenerilor acestora. Documentul condamnă o serie de metode utilizate de Teheran, de la sabotaje și incendieri, până la atacuri cibernetice și comploturi care ar putea cauza victime. Semnatarii au subliniat că orice tentativă de intimidare, hărțuire sau constrângere a persoanelor pe teritoriul statelor lor este absolut inacceptabilă.
Reacția internațională a fost declanșată de un incident survenit pe 27 septembrie la baza aeriană RAF Fairford, situată în sud-vestul Angliei. Autoritățile britanice susțin că acest eveniment a fost coordonat din Iran, fiind foarte probabil sub conducerea Gardienilor Revoluției din Iran. Baza RAF Fairford este utilizată de bombardierele americane pentru atacuri asupra Iranului, iar președintele Donald Trump a explicat că Statele Unite au retras aeronavele de acolo din cauza amenințărilor.
În urma investigațiilor de la baza britanică, poliția a descoperit benzină în vehiculele confiscate, însă nu a găsit explozibili funcționali. Deși inițial au fost arestați cinci bărbați suspecți de terorism, urmați de alte două persoane, toți cei șapte suspecți au fost eliberați fără punere sub acuzare. Totuși, anchetele continuă, în timp ce oficialii americani au susținut că existau suspiciuni privind pregătirea unui atac cu drone asupra bazei militare.
Ca răspuns, premierul britanic Andy Burnham a anunțat că Londra va impune noi sancțiuni pentru a limita capacitatea de desfășurare a operațiunilor ostile. Ministrul britanic de Externe, Ed Miliband, a dispus convocarea ambasadorului iranian, iar autoritățile au aplicat deja sancțiuni împotriva a doi cetățeni iranieni. Unul dintre aceștia este șeful operațiunilor de contraspionaj ale Gardienilor Revoluției, iar celălalt este acuzat de implicarea într-o rețea infracțională împotriva opozanților.
Declarația de condamnare este susținută de un grup larg de state, printre care Australia, Canada, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Norvegia, Spania și Suedia. Printre semnatari se numără și alte țări europene precum Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Portugalia, Slovacia, Slovenia și România. Toate aceste națiuni și-au reafirmat angajamentul de a coopera pentru protejarea populației și apărarea suveranității.
Aceste tensiuni reflectă o perioadă de instabilitate regională, în care strategia SUA în Orientul Mijlociu este influențată de riscurile de escaladare. Deși există presiuni pentru o abordare fermă, deciziile privind răspunsul militar sau economic sunt complicate de impactul financiar și de riscul unui conflict extins, aspecte care influențează modul în care Washingtonul gestionează relația cu Teheranul.
