Conferința ONU privind schimbările climatice, COP31, a început luni, 9 noiembrie, în Antalya, Turcia. Reprezentanții a aproape 200 de state participă la acest summit internațional cu scopul de a găsi soluții concrete pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Negocierile au loc într-un moment critic, în condițiile în care conflictele militare și dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale exercită o presiune tot mai mare asupra resurselor energetice globale.
Situația geopolitică actuală afectează direct obiectivele climatice prin perturbarea piețelor de energie. Războiul dintre Statele Unite și Iran a afectat transporturile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, provocând creșteri ale prețurilor la combustibili la nivel mondial. În paralel, invazia Rusiei în Ucraina și sancțiunile impuse exporturilor energetice rusești au modificat fluxurile de aprovizionare internaționale. Aceste evenimente au determinat mai multe state să revină la utilizarea combustibililor fosili pentru a-și asigura necesarul de energie.
Creșterea consumului de energie este alimentată și de avansul tehnologic, în special prin inteligența artificială. Centrele de date necesare pentru sistemele AI consumă cantități uriașe de electricitate, ceea ce crește cererea mondială și emisiile de gaze cu efect de seră, în funcție de sursele folosite. Pentru a gestiona acest fenomen, Turcia intenționează să propună guvernelor și companiilor semnarea unui angajament privind dezvoltarea și utilizarea sustenabilă a inteligenței artificiale, încercând să reglementeze impactul tehnologiei asupra mediului.
Pe plan economic, una dintre propunerile principale ale summitului vizează creșterea ponderii economiei mondiale electrificate. Obiectivul este ca această pondere să crească de la aproximativ 20% în prezent la peste 33% până în anul 2035. Această măsură ar putea accelera înlocuirea vehiculelor și a centralelor termice cu alternative electrice. Totuși, organizațiile de mediu critică inițiativa, deoarece nu impune ca energia electrică suplimentară să provină obligatoriu din surse cu emisii reduse, evitând astfel o poluare masivă bazată pe cărbune.
Tensiunile politice sunt vizibile și în abordările naționale față de tranziția energetică. Administrația președintelui american Donald Trump promovează creșterea producției de petrol, gaze naturale și cărbune, evitând pentru al doilea an consecutiv cooperarea internațională privind schimbările climatice. Pe de altă parte, state precum Coreea de Sud, India și Thailanda au crescut utilizarea cărbunelui. În timp ce statele insulare din Pacific cer un calendar clar pentru renunțarea la combustibilii fosili, Arabia Saudită susține utilizarea acestora împreună cu tehnologii de captare a emisiilor.
Summitul se înscrie într-un context de avertismente climatice severe, după ce un raport ONU din octombrie a indicat riscul depășirii pragului de 1,5 grade Celsius față de perioada preindustrială. Simon Stiell, secretarul executiv al Convenției ONU privind schimbările climatice, a avertizat că progresele sunt mult prea lente. Chris Bowen, reprezentantul Australiei care conduce negocierile COP31, a subliniat că, deși Acordul de la Paris produce rezultate, ritmul schimbărilor trebuie accelerat pentru a răspunde gravității situației.
