Summitul ONU privind biodiversitatea, desfășurat la Erevan, s-a încheiat sâmbătă cu noi angajamente pentru protejarea ecosistemelor până în anul 2030. În ciuda acestui pas, aproape 200 de țări nu au reușit să stabilească un acord privind sursele de finanțare necesare pentru a acoperi deficitul anual de 700 de miliarde de dolari. Negocierile au evidențiat divergențe profunde între statele bogate și cele cu economii în creștere rapidă.
Principala problemă a blocat stabilirea unui mecanism prin care să fie suplimentată finanțarea pentru conservare. În timp ce statele dezvoltate, care au contribuit istoric la degradarea mediului, doresc ca și alte țări cu venituri ridicate să contribuie, alte națiuni se opun. China, Arabia Saudită, Rusia și Argentina au refuzat introducerea unor criterii bazate pe nivelul veniturilor pentru stabilirea obligațiilor financiare ale fiecărei țări.
Ministrul armean al Mediului, Hambardzum Matevosyan, a susținut că negocierii au obținut rezultate peste așteptări, deși textul final rămâne incomplet. Statele au convenit doar să recunoască necesitatea unor contribuții mai mari și să invite alte țări să participe voluntar la eforturile financiare. Disputa a fost intensă, ministrul de Mediu din Panama, Juan Carlos Navarro, criticând faptul că statele petroliere bogate nu sunt obligate să contribuie la fonduri.
În pofida blocajului financiar, participanții au salutat anumite succese, considerându-le o victorie pentru multilateralism. Guvernele și-au reafirmat angajamentul de a proteja 30% din suprafețele terestre și marine ale planetei până în 2030. De asemenea, s-a vizat majorarea finanțării pentru biodiversitate la 200 de miliarde de dolari anual. Germania, Islanda, Uzbekistan și Spania au asumat deja noi angajamente de 1,8 miliarde de dolari.
Negociatorii vor trebui să abordeze problemele nerezolvate până la următoarea conferință COP, programată pentru anul 2028 în Ecuador. Printre temele urgente se numără atragerea companiilor care beneficiază de pe urma resurselor naturale prin intermediul Fondului Cali. De asemenea, discuțiile privind implicarea popoarelor indigene în procesul decizional și reducerea subvențiilor dăunătoare pentru natură vor rămâne prioritare pentru viitorul proces de conservare globală.
Eforturile de protejare a biodiversității sunt esențiale într-un context în care un milion de specii sunt amenințate cu dispariția. Deși peste 250 de milioane de hectare de teren sunt în proces de restaurare la nivel mondial, experții avertizează că nu suntem pe drumul cel bun pentru a inversa pierderea biodiversității până în 2030. Obiectivele globale depind critic de mobilizarea tuturor surselor internaționale de finanțare disponibile.
