Președintele chinez Xi Jinping și președintele american Donald Trump s-au întâlnit vineri, 25 septembrie 2026, la Casa Albă, în cadrul unei vizite oficiale la Washington. Întâlnirea a avut loc în contextul sărbătorii naționale din China, Festivalul Lunii, și a fost marcată de un protocol de înalt nivel. Donald Trump a ales să îl întâmpine pe Xi Jinping direct pe pista aeroportului, un gest protocolar semnificativ, și a organizat un survol al unor bombardiere americane deasupra Casei Albe.
În discursul său de bun venit, Donald Trump a subliniat cooperarea dintre China și SUA din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. Acesta a menționat unitatea extraordinară a Flying Tigers americani, piloții care au luptat în China împotriva aviației japoneze între 1941 și 1942. Totuși, liderul american a făcut și referiri istorice la Sun Yat-sen, fondatorul Republicii China, într-un efort de a transmite mesaje diplomatice complexe în cadrul cinei de stat de joi seară.
În ciuda importanței geopolitice, problema Taiwanului a fost evitată în declarațiile publice ale celor doi lideri. Xi Jinping nu a cerut în mod deschis respectarea politicii unei singure Chine, iar Donald Trump nu a menționat insula, deși administrația sa a aprobat anterior un contract de armament de 14 miliarde de dolari cu guvernul taiwanez. Acest acord fusese însă suspendat în luna mai pentru a crea o atmosferă favorabilă vizitei chineze la Washington.
În cadrul discuțiilor private, însă, subiectul a fost abordat conform agenției Xinhua. Xi Jinping și-a exprimat dorința ca SUA să acționeze energic împotriva unei eventuale independențe a Taiwanului, afirmând că China este hotărâtă să apere unitatea națională și integritatea teritorială. Liderul chinez a subliniat că relația dintre cele două state trebuie să fie una stabilă, evitând orice faptă rea care ar putea compromite stabilitatea bilaterală.
Contextul tensionat este accentuat de faptul că Taiwanul se află în plină campanie electorală pentru alegerile locale de la sfârșitul lunii noiembrie. În prezent, guvernul insulei este condus de Partidul Democrat Progresist (DPP), care menține o poziție critică față de Beijing. Pe de altă parte, Kuomintang (KMT) promovează dialogul cu China, în timp ce liderul DPP, Puma Shen Baoyang, a declarat că deciziile privind armamentul aparțin parlamentului taiwanez.
Problema Taiwanului rămâne un punct de dispută major între Beijing și Washington de la stabilirea relațiilor diplomatice în 1979. Deși SUA recunoaște politica „unei singure Chine”, legea federală Taiwan Relations Act permite exportul de arme către insulă și adoptarea unor măsuri militare pentru protejarea status quo-ului. China consideră orice mișcare spre independență o linie roșie, fiind autorizată prin Legea Antisecesiune să utilizeze forța armată.
