Sistemele de pensii din Țările de Jos, Danemarca și Islanda au fost identificate drept cele mai performante la nivel global, conform ediției 2026 a raportului Marsh CFA Institute Global Pension Index. Analiza comparativă a acestor modele de venituri la pensionare subliniază necesitatea unei evoluții rapide a structurilor financiare pentru a răspunde provocărilor demografice actuale. Autorii documentului subliniază că presiunile asupra acestor sisteme sunt în creștere din cauza schimbărilor pe piața muncii și a longevității.
În cadrul evaluării, șase sisteme de pensii au reușit să obțină calificativul A, fiind incluse în acest grup de elită și Țările de Jos, Danemarca, Islanda, Singapore, Israel și Australia. Acest rating de excelență este acordat exclusiv sistemelor care demonstrează capacitatea de a oferi beneficii adecvate cetățenilor, menținând în același timp o sustenabilitate pe termen lung și un nivel ridicat de integritate. Performanța acestor țări reflectă o gestionare eficientă a resurselor destinate pensionarilor.
Evaluarea a fost realizată pe un eșantion de 55 de sisteme de pensii, care acoperă aproximativ 66% din populația lumii, înregistrând un scor mediu general de 65,3 puncte. Metodologia de analiză se bazează pe trei piloni fundamentali: adecvarea, care are o pondere de 40% în scorul final, sustenabilitatea, cu o pondere de 35%, și integritatea, care contribuie cu 25%. Diferențele de scor între diversele țări analizate evidențiază variații semnificative în structura și eficiența modelelor de asigurări de bătrânețe.
Componenta privind adecvarea se concentrează pe nivelul beneficiilor oferite, structura sistemului, economii și sprijinul oferit de stat, în timp ce sustenabilitatea vizează factorii demografici, activele, cheltuielile și datoria publică. Integritatea este măsurată prin prisma reglementărilor, guvernanței, protecției beneficiarilor și a costurilor de funcționare. Raportul include un capitol special despre impactul îmbătrânirii populației, cauzat de scăderea natalității și creșterea speranței de viață, fenomene care afectează direct finanțarea pensiilor.
Printre direcțiile de reformă propuse de experți se numără extinderea participării la sistemele private de pensii și reducerea retragerilor premature din economiile de pensionare. De asemenea, se pune accent pe îmbunătățirea transparenței planurilor private și pe ajustarea vârstei de pensionare în funcție de evoluția speranței de viață și a stării de sănătate. Alte măsuri vizate includ încurajarea persoanelor în vârstă să rămână pe piața muncii și stimularea economisirii private pentru a asigura venituri mai mari pe termen lung.
Analiza sistemelor de pensii intervine într-un context global marcat de incertitudini economice și schimbări structurale ale demografiei. Pe măsură ce populația globală îmbătrânește, guvernele sunt impuse să echilibreze cheltuielile publice cu necesitatea de a menține un nivel de trai decent pentru pensionari. Această evoluție necesită o adaptare constantă a politicilor fiscale și a reglementărilor financiare pentru a preveni colapsul fondurilor de pensii în fața creșterii datoriilor publice.
