Teheranul planifică un răspuns militar mult mai amplu în cazul în care Statele Unite vor relua atacurile la scară largă asupra teritoriului său. Conform unor oficiali iranieni citați de Reuters, conducerea de la Teheran ia în calcul extinderea listei de ținte potențiale. Această strategie ar putea include nu doar obiective americane, ci și țări care sprijină operațiunile Washingtonului sau chiar locații situate în afara regiunii Orientului Mijlociu.
Comandanții de rang înalt din Iran se concentrează pe analiza momentului și a amplorii unui eventual contraatac, procesul de planificare fiind intensificat de la întoarcerea președintelui Masoud Pezeshkian de la New York. Deși nu s-a luat încă o decizie finală, oficialii analizează posibilitatea de a lovi interesele SUA de la Strâmtoarea Hormuz până în afara regiunii. Această mișcare ar viza restabilirea unui efect de descurajare prin escaladarea conflictului.
Pe plan diplomatic, Teheranul a transmis prin intermediul mediatorilor din Qatar o propunere care ar putea duce la încetarea ostilităților în termen de șapte zile. Planul iranian prevede ridicarea blocadei asupra porturilor, deblocarea a cel puțin 12 miliarde de dolari din fondurile înghețate și acordarea unei derogări de la sancțiunile asupra exporturilor de petrol. Totuși, Trump a declarat că a respins această propunere, deși un nou răspuns american este în curs de analiză.
Economia Iranului se confruntă cu presiuni severe din cauza blocadelor americane care afectează exporturile de petrol, o sursă vitală de venituri. Conducerea de la Teheran evaluează și consecințele politice ale unui război prelungit asupra administrației Trump, având în vedere că prețurile ridicate la combustibil și lipsa de susținere a războiului sunt probleme interne în SUA. În același timp, autoritățile iraniene se tem de noi proteste interne cauzate de deteriorarea condițiilor economice.
Conflictul actual a început cu atacuri americano-israeliene pe 28 februarie, urmate de un armistițiu la 8 aprilie care a pus capăt unui război de 40 de zile. De atunci, ostilitățile au continuat în mod sporadic, afectând mii de civili și capacitățile militare ale Iranului. Grupările aliate ale Teheranului, precum cele din Liban, Yemen și Irak, au fost deja instruite să fie pregătite pentru un răspuns coordonat în cazul unui nou atac de amploare.
Instabilitatea din regiune este accentuată de acțiunile grupării Houthi din Yemen, care au vizat interesele saudite și au perturbat rutele energetice prin zona Bab el-Mandeb. Aceste acțiuni, combinate cu tensiunile din Strâmtoarea Hormuz, mențin riscurile ridicate pentru piețele globale de energie. În acest context, presiunea militară și restricțiile economice exercitate asupra Iranului devin din ce în ce mai greu de suportat de către conducerea de la Teheran.
