Teheranul a prezentat un plan de șapte zile pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, condiționând reluarea traficului de petrol și gaze de respectarea unor angajamente financiare și diplomatice de către Statele Unite. Propunerea iraniană pune accent pe deblocarea activelor înghețate și ridicarea sancțiunilor economice, într-un moment în care Donald Trump a respins ideea că ar fi început negocieri de pace cu această țară. Disputa privind ordinea pașilor riscă să blocheze orice dialog constructiv între cele două părți.
Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a confirmat că Teheranul menține un contact strâns și constant cu mediatorii pentru a discuta implementarea acestui plan. Propunerea, care a fost anunțată inițial în septembrie în cadrul Adunării Generale a ONU, solicită SUA să respecte termen accelerat angajamentele din Memorandumul de înțelegere din 17 iunie. Iranul susține că, dacă Washingtonul ar acționa rapid, procesul ar putea fi finalizat într-un timp foarte scurt, facilitând astfel o revenire la normalitate.
Printre cerințele specifice ale Teheranului se numără deblocarea a 12 miliarde de dolari din activele iraniene care sunt momentan înghețate, precum și ridicarea sancțiunilor aplicate petrolului iranian. De asemenea, guvernul iranian cere încheierea blocadei navale impuse asupra porturilor sale. Abbas Araghchi a menționat anterior că aceste măsuri ar putea fi luate de către SUA în doar patru-cinci zile, ceea ce ar permite, în a șaptea zi, redeschiderea strâmtoarei și începerea negocierilor pentru un acord final.
Conflictul de viziuni între cele două administrații se concentrează pe prioritățile negocierilor, Washingtonul dorind să abordeze programul nuclear iranian încă de la începutul discuțiilor. Pe de altă parte, Teheranul insistă ca SUA să își îndeplinească mai întâi obligațiile anterioare înainte de a trece la subiecte mai complexe. Această divergență de opinii apare într-un context tensionat, în pragul alegerilor americane de la jumătatea mandatului, pe 3 noiembrie, un eveniment care influențează calculele politice ale ambelor părți.
Memorandumul de la Islamabad, semnat pe 17 iunie cu medierea pakistaneză, conținea 14 puncte menite să oprească războiul și să permită traficului prin strâmtoarea Ormuz. Acest document prevedea o perioadă de 60 de zile pentru negocierea unui acord permanent, însă acesta a expirat pe 17 august fără un rezultat concret. Ca urmare a eșecului, Statele Unite au decis să reinstițuiască blocada navală asupra porturilor iraniene la data de 14 iulie.
Strâmtoarea Ormuz reprezintă un punct critic pentru economia mondială, fiind o arteră vitală pentru transportul energetic global. Înainte de instalarea conflictului actual, prin această zonă trecea aproximativ o cincime din întregul volum de petrol și gaze lichefiate din întreaga lume. Blocarea accesului prin acest punct strategic afectează direct stabilitatea piețelor de energie și fluxurile comerciale internaționale, transformând orice negociere diplomatică într-un subiect de importanță majoră pentru securitatea energetică globală.
