Guvernul de la Beijing a reacționat oficial în urma acuzațiilor aduse de Statele Unite împotriva rețelei de institute Confucius. Autoritățile chineze susțin că Washingtonul utilizează o strategie de denigrare și „demonizare” a acestor centre culturale. Tensiunile au crescut după ce Administrația Trump a declarat că aceste instituții, finanțate de Republica Populară Chineză, reprezintă un risc pentru securitatea națională a Statelor Unite.
Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a lansat declarații dure privind prezența acestor centre în mediul academic american. Conform acestuia, au apărut aproximativ 80 de noi celule de propagandă în cadrul a 30 de universități din SUA. Hegseth a descris aceste inițiative ca fiind „organizații latente” care operează sub nume și statute diferite, având însă misiunea de a se infiltra în mintea studenților și de a fura proprietatea intelectuală.
Din partea Chinei, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Guo Jiakun, a respins categoric aceste afirmații. Acesta a declarat luni că Beijingul se opune ferm oricărei forme de denigrare a institutelor. Guo Jiakun a subliniat faptul că schimburile și cooperarea educațională dintre China și Statele Unite sunt beneficii reciproce, menite să consolideze înțelegerea între popoare, fără a fi supuse interferențelor externe.
Contextul securității naționale a dus la o scădere drastică a numărului de centre Confucius din SUA începând cu anul 2025. Deși scopul oficial al acestor institute este promovarea culturii chineze prin cursuri de limba chineză și evenimente culturale, autoritățile de la Washington le consideră instrumente de propagandă. Această suprapunere între activitatea culturală și preocupările de securitate a marcat o schimbare majoră în relația dintre cele două puteri.
Rețeaua de institute Confucius are o prezență internațională extinsă, funcționând adesea în cadrul universităților din numeroase țări. În România, această rețea este reprezentată prin cinci institute situate în orașele București, Cluj, Brașov, Sibiu și Constanța. Aceste centre mențin activități de promovare a limbii și culturii chineze, fiind parte din structura globală de cooperare educațională menționată de oficialii de la Beijing.
Conflictul dintre Beijing și Washington subliniază dificultățile de a separa activitățile culturale de cele politice în relațiile bilaterale. Pe măsură ce SUA intensifică monitorizarea instituțiilor străine din campusurile universitare, China continuă să argumenteze că aceste măsuri afectează libertatea de cooperare educațională. Această dispută reflectă o fragmentare tot mai mare a interacțiunilor dintre cele două mari economii ale lumii.
