Prim-ministrul Ungariei, Péter Magyar, a declarat luni că țara sa nu este membră a formatului de cooperare „Carpathian Eight” (C8). Această inițiativă, care a fost lansată de Ucraina, urmărește consolidarea colaborării între statele din regiunea Carpaților. Declarația a fost făcută de Magyar în cadrul unui discurs susținut în parlament, marcând o clarificare oficială a poziției Budapestei față de acest nou mecanism de cooperare regională.
Magyar a explicat faptul că Ungaria a primit o invitație oficială din partea Ucrainei pentru a se alătura formatului „Carpathian Eight”, însă decizia de a nu accepta a fost luată. El a menționat că există motive întemeiate pentru această poziție, afirmând că „am fost invitați, dar, din motive întemeiate, nu am participat”. Totuși, prim-ministrul nu a oferit detalii suplimentare sau explicații concrete privind motivele specifice care au dus la acest refuz.
Formatul „Carpathian Eight” a fost anunțat de președintele Volodimir Zelenski pe 18 septembrie, având ca scop reuniunea Ucrainei cu șapte țări europene: România, Serbia, Polonia, Slovacia, Cehia, Austria și Ungaria, alături de UE. La primul summit carpatic, reprezentanții unor state precum România, Austria, Polonia, Serbia și Slovacia au adoptat o declarație finală. Ungaria a fost reprezentată la acest eveniment doar la nivel de adjunct al ambasadorului ungar în Kiev.
Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha, a reacționat la aceste afirmații, declarând că este surprins de declarațiile „nefondat de conflictuale” ale lui Péter Magyar. Sîbiha a subliniat că această inițiativă vizează dezvoltarea întregii regiuni și contribuie la prosperitate și interconectare. El a remarcat că motivele refuzului Ungariei rămân necunoscute, în ciuda faptului că proiectele propuse sunt menite să fie reciproc avantajoase pentru toate cele opt țări.
Conflictul s-a extins și pe plan energetic, după ce Magyar a indicat că guvernul său nu va permite construirea unor depozite de petrol destinate Ucrainei pe teritoriul ungar. Andrii Sîbiha a criticat această poziție, menționând că aceasta pune sub semnul întrebării cooperarea dintre companiile energetice ucrainene și maghiare, stabilită prin memorandum bilateral. Ministrul a adăugat că, deși Victor Orban nu mai este la putere, politica sa de obstrucționism și izolaționism pare să continue.
Această evoluție diplomatică are loc într-un context regional marcat de instabilitate, în care infrastructurile industriale din Ucraina sunt frecvent vizate de atacuri. În timp ce Kievul încearcă să consolideze parteneriatele regionale pentru a asigura stabilitatea și dezvoltarea proiectelor de interconectare, divergențele politice dintre statele vecine pot încetini implementarea acestor inițiative de cooperare economică și energetică în zona Carpaților.
