Relațiile diplomatice dintre Ucraina și Ungaria au intrat într-un nou nou ciclu de tensiuni după ce premierul Péter Magyar a respins două proiecte strategice susținute de Kiev. Disputa a vizat atât o nouă inițiativă de cooperare regională, cât și un plan energetic privind stocarea combustibilului ucrainean pe teritoriul ungar. Reacția oficialilor de la Kiev a fost una dură, subliniind un climat de conflictualitate nejustificat în cadrul relațiilor bilaterale.
Prima controversă vizează Inițiativa de Integrare Carpatică, un format de cooperare regională lansat de Ucraina care implică opt state: Ucraina, România, Polonia, Slovacia, Ungaria, Cehia, Austria și Serbia. Proiectul urmărește dezvoltarea unor domenii esențiale precum energia, infrastructura, transporturile și comerțul. Deși Ungaria a participat la reuniuni ca observator, Péter Magyar a refuzat aderarea la acest format, invocând motive importante, însă fără a le detalia în Parlamentul de la Budapesta.
Ministrul ucrainean al afacerilor externe, Andrii Sîbiha, a criticat această decizie, afirmând că motivele refuzului Budapestei rămân necunoscute. El a subliniat că inițiativa urmărește prosperitatea și interconectarea întregii regiuni prin proiecte avantajoase pentru toate cele opt țări. Sîbiha a descris poziția premierului ungar ca fiind inutil de conflictuală, menționând că astfel de decizii afectează dezvoltarea comună a zonei carpatice.
Al doilea punct de conflict este proiectul energetic dintre Naftogaz și MOL, prin care se dorea construirea unor capacități de stocare a produselor petroliere în Ungaria. Scopul depozitelor ar fi protejarea rezervelor de combustibil ucrainene de atacurile rusești asupra infrastructurii energetice, situând stocarea aproape de frontieră. Totuși, Péter Magyar s-a opus ferm, declarând că guvernul condus de partidul său, Tisza, nu va permite construcția unui astfel de depozit pe teritoriul țării.
Premierul ungar a avertizat grupul energetic MOL, de care statul deține 25%, că trebuie să țină cont de poziția guvernului în calitate de acționar. Andrii Sîbiha a criticat această intervenție politică în afacerile pragmatice dintre companii, susținând că politicile de obstrucționism și izolaționism continuă să prospere. Kievul a comparat acest comportament cu perioada Viktor Orbán, afirmând că „orbanismul” nu a adus niciodată beneficii regiunii.
Schimbarea de la conducerea Ungariei a avut loc în primăvara anului 2026, când partidul Tisza a învins formațiunea Fidesz. Deși Budapesta nu mai blochează sancțiunile europene împotriva Rusiei și a condamnat atacurile asupra Ucrainei, guvernul actual menține refuzul de a oferi ajutor militar. Această evoluție marchează o tranziție parțială, dar nu completă, a politicii externe ungară față de conflictul din Ucraina.
