Piețele financiare globale traversează o perioadă de instabilitate, pe fondul creșterii costurilor de împrumut pentru guvernele din întreaga lume. Randamentele obligațiunilor de stat înregistrează niveluri extrem de ridicate, în special în economiile majore, ceea ce indică o presiune sporită asupra finanțelor publice. Această evoluție este alimentată de inflația ridicată, de perspectiva unor noi majorări ale dobânzilor de către băncile centrale și de creșterea prețurilor petrolului cauzată de tensiunile dintre SUA și Iran.
În Statele Unite, titlurile de stat pe 10 ani au ajuns la un randament de 5,34%, cel mai înalt nivel din 2002, funcționând ca un indicator de referință pentru prețurile activelor globale. Situația este similară și pentru obligațiunile guvernamentale franceze pe termen de 10 ani. În Marea Britanie, costurile de împrumut au atins pragul de 6%, o primă de după anul 1998, în timp ce randamentele obligațiunilor japoneze au ajuns la maxime care nu au mai fost văzute de câteva decenii.
Franța se confruntă cu dificultăți economice majore, guvernul Lecornu prezentând un proiect de buget pentru 2027 care vizează reducerea deficitului la 5% din PIB. Planul presupune atragerea a 17 miliarde de euro din noi impozite și tăieri de cheltuieli în valoare de 26 de miliarde de euro. Totuși, Le Monde exprimă scepticism, subliniind că lipsa unei majorități în Adunarea Națională pune la îndoială adoptarea acestui proiect de lege, în contextul unor proteste violente în școli și al unei campanii electorale tensionate.
În România, criza politică persistă după ce premierul desemnat, Siegfried Mureșan de la Partidul Național Liberal, a fost respins de Parlament la votul de încredere din 30 septembrie. Le Monde notează că, în absența unui prim-ministru, sunt îndeplinite condițiile pentru convocarea alegerilor parlamentare anticipate, deși președintele Nicușor Dan respinge această variantă. Această incertitudine politică a accentuat presiunea asupra ratingului de credit al țării, în pragul unei revizuiri de către S&P Global.
Datoria internațională a României este sub presiune, iar obligațiunile pe termen lung sunt tranzacționate la cele mai mici prețuri din mai 2025. Reuters menționează că România se află pe treapta cea mai de jos a categoriei recomandate investițiilor, cu perspectivă negativă. Agențiile de rating, inclusiv Fitch, au subliniat necesitatea adoptării unui buget pentru 2027 care să prevadă reduceri suplimentare ale deficitului, după ce țara a evitat la limită o retrogradare la un nivel sub cel recomandat investițiilor la sfârșitul lunii iulie.
Contextul economic global este marcat de un raport datorie-PIB de peste 100% în toate economiile majore din grupul G7, cu excepția Germaniei. În acest cadru, datoria SUA a depășit pragul de 40 de trilioane de dolari, generând îngrijorări privind capacitatea guvernelor de a acoperi nevoile de împrumut și cheltuielile în creștere, într-un mediu de dobânzi ridicate care poate afecta direct gospodăriile și companiile.
