Prețurile petrolului Brent, referința internațională pentru piața energetică, au înregistrat o creștere de peste 3% luni dimineață, depășind pragul de 107 dolari pe baril în cadrul tranzacțiilor europene. În același timp, petrolul american WTI a cunoscut o ascensiune de aproape 2%, depășind valoarea de 94 de dolari pe baril. Această evoluție a piețelor este directă consecință a deteriorării perspectivelor privind reluarea normală a transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută vitală pentru aprovizionarea globală cu energie.
Teheranul a transmis o ofertă către Washington prin care propunea redeschiderea strâmtoarei în termen de șapte zile, însă sub anumite condiții stricte. Propunerea iraniană prevedea încetarea ostilităților și reluarea negocierilor privind programul nuclear, dar Teheranul a impus și alte cerințe. Printre acestea se numără ridicarea blocadei navale asupra porturilor iraniene, renunțarea la sancțiunile aplicate vânzărilor de petrol și o încetare a focului care să includă și Libanul. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a precizat că primele măsuri ar urma să dureze patru sau cinci zile.
Conform planului propus de autoritățile iraniene, în a șasea zi traficul maritim prin Ormuz ar fi trebuit reluat, iar în a șapta zi ar fi trebuit să înceapă negocierile oficiale între Washington și Teheran. Totuși, președintele american Trump a respins categoric această ofertă, declarând că „Resping oferta lor”. Trump a subliniat că, deși există dorința de a ajunge la o înțelegere, aceasta nu corespunde obiectivelor sale, adăugând că Iranul „și-a supraestimat poziția” pentru Axios.
În ciuda refuzului, există posibilitatea ca discuțiile indirecte dintre Washington și Teheran să fie reluate chiar luni, prin intermediul unor mediatori. Tensiunile rămân ridicate în regiune, iar riscurile legate de transporturile prin Strâmtoarea Ormuz s-au extins și către zona Mării Roșii. Reacția piețelor a fost amplă, afectând nu doar petrolul, ci și randamentele obligațiunilor americane, precum și acțiunile asiatice, din cauza temerilor legate de inflație. Randamentul titlurilor americane pe 10 ani a depășit temporar nivelul de 5,21%.
Creșterea costurilor energiei trimite semnale de alarmă asupra inflației și influențează deciziile Rezervei Federale americane. Conform datelor de la CME FedWatch, piețele evaluau la peste 65% probabilitatea unei a doua majorări consecutive a dobânzii de politică monetară. Pe piața metalelor, aurul a suferit o scădere de peste 2%, ajungând la aproximativ 4.220 de dolari pe uncie. Această volatilitate reflectă incertitudinea geopolitică majoră din zona de tranzit energetic global.
Strâmtoarea Ormuz reprezintă unul dintre cele mai sensibile puncte de trecere pentru fluxurile de petrol la nivel mondial, orice blocaj afectând imediat stabilitatea prețurilor la combustibili. Tensiunile actuale din regiune, care implică atât sancțiuni economice, cât și riscuri de conflicte navale, pun presiune pe lanțurile de aprovizionare globale. Evoluția prețurilor la petrol în contextul acestor crieri geopolitice rămâne un indicator cheie pentru inflația globală și pentru politicile monetare ale marilor bănci centrale.
