Tinerii din mai multe țări din vestul Europei au organizat manifestări de amploare în ultimele luni, motivând prin dificultățile economice și creșterea costurilor. În Franța, Belgia și Italia, protestele au vizat probleme precum lipsa resurselor în educație, creșterea taxelor universitare sau prețul carburanților. Deși motivele diferă de la o țară la alta, factorii economici precum bugetele strânse și chiriiabile sunt elemente comune în aceste mișcări sociale.
În Franța, protestele au început la jumătatea lui septembrie în liceul din Créteil, unde elevii s-au alăturat profesorilor în grevă. Pe 17 octombrie, mișcarea s-a extins la nivel național, fiind numărate de autorități aproximativ 550.000 de oameni, deși organizatorii au raportat 800.000 de participanți. Ministerul de Interne a anunțat peste 1.800 de arestări, cifra urcând ulterior la circa 2.400 de persoane, în contextul violențelor care au inclus și incendierea primăriei de la Limoges.
Belgia francofonă a cunoscut o creștere semnificativă a taxelor universitare pentru anul academic 2026-2027, de la 835 la 1.194 de euro. Această majorare de 43% a generat proteste la Louvain-la-Neuve și Namur, sub sloganul „Să mănânci sau să studiezi: 1.200 de euro, nu”. În Italia, manifestările împotriva scumpirilor de la Milano s-au transformat în violențe, ducând la rănirea a peste 100 de polițiști. Guvernul condus de Giorgia Meloni a adoptat un decret care prevede răspunderea penală pentru persoanele de peste 14 ani.
Situația tinerilor din România este marcată de indicatori economici defavorabili, conform datelor Eurostat. Rata șomajului pentru persoanele sub 25 de ani a ajuns la 30,8% în iunie 2026, fiind aproape dublul mediei Uniunii Europene. De asemenea, România deține cea mai mare rată de tineri care nici nu lucrează, nici nu învață, cu 19,2% dintre cei de 15-29 de ani în 2025. Această cifră depășește semnificativ media europeană de 11%, evidențiind o problemă structurală majoră.
Problema locuințelor afectează grav tinerii români, 36,7% dintre cei de 25-34 de ani locuind încă cu părinții. Un segment de 12,7% dintre tinerii de 20-29 de ani alocă peste 40% din venituri pentru chirie, de două ori și jumătate mai mult decât media populației generale. În paralel, prețurile locuințelor au crescut cu 12,1% în trimestrul II, o creștere mult mai mare decât cea de 4,7% înregistrată la nivelul întregii Uniuni Europene.
Evoluția acestor fenomene de instabilitate socială și economică este observată la nivel continental, în contextul în care Italia se pregătește pentru o nouă rundă de proteste. Tinerii din Europa se confruntă cu o presiune financiară constantă, iar datele oficiale confirmă faptul că accesul la educație și la locuințe adecvate devine tot mai dificil pentru generațiile tinere.
