Rețelele de trafic de migranți au generat profituri uriașe în cursul anului 2025, încasând sume cuprinse între 388 și 509 milioane de dolari. Acești bani au fost obținuți prin transportul ilegal al persoanelor pe rutele maritime care duc către Europa, conform unui raport recent. Documentul a fost publicat miercuri de Biroul ONU pentru Droguri și Criminalitate (UNODC) împreună cu Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), fiind preluat de TVPWorld.
Costurile suportate de migranți variază drastic în funcție de traseul ales pentru traversarea mării. Pe ruta central-mediteraneeană, care pornește din Africa de Nord sau din Turcia către Italia sau Malta, aproape jumătate dintre persoane au declarat că au plătit peste 7.500 de dolari de persoană. În schimb, pe ruta atlantică nord-vestică, ce leagă coastele Africii de Nord-Vest de Insulele Canare din Spania, tarifele sunt mult mai mici, traficanții perceput aproximativ 170 de dolari de persoană.
Raportul estimează că în anul 2025, până la 209.000 de persoane au fost introduse ilegal pe rutele maritime către continentul european. Coridorul central-mediteraneean s-a dovedit a fi cel mai aglomerat, reprezentând aproximativ jumătate din totalul sosirilor raportate. Din totalul persoanelor care au pornit pe aceste rute, 104.200 au fost interceptate pe mare și returnate, în timp ce 3.404 persoane au murit sau au fost date dispărute, conform datelor furnizate de UNODC și OIM.
Plățile către rețelele de trafic sunt efectuate prin o gamă variată de metode, atât formale, cât și informale. Documentul menționează utilizarea transferurilor informale de bani, a plăților în numerar și a serviciilor de curierat pentru aceste tranzacții. De asemenea, migranții apelează la carduri de debit preplătite, platforme digitale de plată și chiar la criptomonede pentru a transfera fondurile necesare transportului ilegal.
Situația migrației rămâne un subiect extrem de controversat în cadrul politicii europene, reflectând diviziunile dintre statele continentului. Această problemă persistă la peste un deceniu de la criza migratoră din 2015, momentul în care peste un milion de persoane au ajuns în Europa, fugind în principal de războiul din Siria. Statele europene rămân în continuare împărțite cu privire la modul de gestionare a sosirilor ilegale și la repartizarea responsabilităților privind solicitanții de azil.
Gestionarea fluxurilor migratorii pe rutele maritime reprezintă o provocare constantă pentru autoritățile europene și organizațiile internaționale. De la criza majoră din 2015, care a implicat milioane de oameni, până în prezent, securitatea frontierelor și protecția vieților de pe mare rămân priorități care generează dezbateri politice intense la nivelul Uniunii Europene, influențând deciziile de cooperare regională.
