Președintele american Trump a solicitat, în cadrul unui discurs susținut în fața Adunării Generale a ONU, ca toate statele membre ale Curții Penale Internaționale să se retragă oficial și imediat din această instituție. Trump a descris Curtea Penală Internațională ca fiind o entitate care a scăpat de sub control. Această declarație marchează o escaladare a poziției Washingtonului față de tribunalul cu sediul la Haga, în contextul tensiunilor diplomatice recente.
Ofensiva administrației Trump împotriva instanței include sancționarea judecătorilor acesteia și exercitarea unor presiuni constante asupra statelor membre pentru a abandona statutul de membru. Secretarul de stat american Marco Rubio a susținut această linie dură, promițând că va desființa instituția „cărămidă cu cărămidă”. Rubio a argumentat că tribunalul reprezintă o „amenințare intolerabilă la adresa suveranității americane”, având în vedere faptul că instanța urmărește penal autorii celor mai grave crime din lume.
Tensiunile dintre Washington și instanță au crescut după ce Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu. Deoarece Netanyahu este un aliat apropiat al SUA, administrația americană a reacționat prin impunerea unei serii de sancțiuni împotriva oficialilor CPI. Procurorul-șef interimar al CPI, Mame Mandiaye Niang, a comentat aceste atacuri într-un interviu acordat AFP, afirmând că acțiunile americane derivă dintr-o lipsă de înțelegere a activităților desfășurate de curte.
Curtea Penală Internațională este o instituție permanentă, fondată în anul 1998 și operațională începând cu anul 2002, având misiunea de a judeca persoane acuzate de crime de război, genocid, crime împotriva umanității și crime de agresiune. În prezent, instituția traversează o criză majoră din cauza opoziției SUA. Deși Statele Unite sunt semnatar ale Statutului de la Roma, care a instituit CPI, țara nu a ratificat niciodată acest document, nefiind astfel un membru deplin al instanței.
Situația juridică a tribunalului este complexă, deoarece mai multe puteri internaționale nu fac parte din acest sistem de justiție globală. Pe lângă Statele Unite, nici Israel, nici Rusia nu sunt membre ale Curții Penale Internaționale. Această absență a unor actori majori limitează capacitatea instanței de a exercita autoritate asupra unor zone de conflict critice, în timp ce presiunea politică din partea Washingtonului continuă să fragilizeze legitimitatea proceselor desfășurate la Haga.
Curtea Penală Internațională funcționează pe baza Statutului de la Roma, un tratat internațional care stabilește cadrul juridic pentru investigarea crimelor grave. Deși este concepută pentru a asigura responsabilitatea globală, eficacitatea sa depinde de cooperarea statelor membre. Lipsa ratificării de către mari puteri, precum SUA sau Rusia, rămâne un obstacol structural fundamental în aplicarea mandatărelor de arestare și în menținerea ordinii juridice internaționale.
