Președintele Statelor Unite, Trump, a solicitat în fața Adunării Generale a ONU ca toate statele membre ale Curții Penale Internaționale să se retragă oficial și imediat din această instituție. În cadrul discursului său, liderul american a criticat dur funcționarea tribunalului, susținând că organizația a devenit o entitate scăpată de sub control. Această declarație marchează o escaladare a tensiunilor diplomatice dintre Washington și instanța cu sediul la Haga.
Ofensiva administrației Trump împotriva Curții Penale Internaționale include măsuri severe, precum sancționarea judecătorilor și exercitarea unor presiuni constante asupra statelor membre pentru a abandona statutul de membru. Secretarul de stat american, Marco Rubio, a declarat că intenția Washingtonului este de a desființa instituția „cărămidă cu cărămidă”. Rubio a descris tribunalul ca fiind o amenințare intolerabilă la adresa suveranității americane, subliniind poziția fermă a guvernului față de activitățile curții.
Tensiunile dintre Statele Unite și instanță au atins un punct critic după ce Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu. Washingtonul a reacționat cu furie la această decizie, având în vedere faptul că Netanyahu este un aliat apropiat al SUA. Ca urmare a acestui eveniment, administrația americană a impus o serie de sancțiuni oficiale aplicate direct oficialilor care fac parte din cadrul curții.
Procurorul-șef interimar al CPI, Mame Mandiaye Niang, a reacționat la aceste atacuri într-un interviu acordat agenției AFP. Acesta a susținut că ofensiva lansată de autoritățile americane provine dintr-o lipsă de înțelegere profundă a modului în care funcționează activitățile curții. În ciuda presiunilor politice și a sancțiunilor impuse de Washington, instituția continuă să își exercite atribuțiile de judecare a persoanelor acuzate de crime grave, în ciuda opoziției marcante din partea marilor puteri.
Curtea Penală Internațională este o instituție permanentă, fondată în anul 1998 și operațională începând cu anul 2002, având misiunea de a judecă acuzații de genocid, crime de război, crime împotriva umanității și crime de agresiune. Deși este o componentă centrală a justiției internaționale, curtea se confruntă cu o criză de legitimitate și de participare, fiind atacată de state care nu acceptă autoritatea sa juridică asupra unor lideri politici.
În ceea ce privește cadrul juridic internațional, Curtea Penală Internațională funcționează pe baza Statutului de la Roma. Deși Statele Unite sunt semnatar ale acestui statut, Washingtonul nu l-a ratificat niciodată, ceea ce limitează implicarea oficială a țării. În prezent, situația este complicată de faptul că și alte state relevante, precum Israel și Rusia, nu sunt membre ale acestei instituții internaționale de justiție.
