Armata Ucrainei a decis suspendarea atacurilor asupra rafinăriilor de petrol din Rusia, conform unor surse care au cunoștință despre aceste operațiuni raportate de Wall Street Journal. Această pauză neoficială a început la începutul săptămânii trecute și este influențată de presiunile constante exercitate de Donald Trump. Decizia vine într-un moment de criză în relațiile dintre SUA și Ucraina, fiind legată de preocupările politice americane legate de prețurile la combustibil.
Presiunile din partea președintelui Donald Trump au vizat în special oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice rusești, sub pretextul stabilității prețurilor la combustibil la nivel global. Trump a acuzat Ucraina de creșterea costurilor, deși experții atribuie aceste variații războiului dintre SUA și Iran. În încercarea de a ajuta fermierii și consumatorii americani înainte de alegerile de pe 3 noiembrie, Trump a relaxat chiar și sancțiunile asupra motorinei din Rusia.
În cadrul unei întâlniri la Oslo pe 20 octombrie, trimisul special al SUA, Jared Kushner, i-a transmis lui Zelenski o cerere dură de a face o pauză de 30 de zile în atacuri. Kushner, alături de Steve Witkoff, a argumentat că această suspendare ar fi un semn de recunoștință pentru eforturile de mediere cu Moscova. Această discuție a avut loc într-un context în care Ucraina depinde critic de serviciul Starlink al companiei SpaceX și de interceptoarele Patriot.
Ministrul Apărării din Ucraina, Evghenii Hmara, i-a recomandat lui Zelenski abținerea de la aceste atacuri din cauza situației diplomatice delicate. Deși președintele Zelenski a acceptat recomandarea, acesta a subliniat că unitățile de drone rămân libere să lovească ținte diferite în Rusia. Zelenski a precizat că armata a încercat să fie mai precaută, dar nu a primit un ordin oficial de a opri complet operațiunile asupra rafinăriilor.
Aliații europeni au oferit și ei sfaturi Kievului, îndemnând președintele Zelenski să ia în calcul sensibilitatea politică a prețurilor la energie. Aceștia au sugerat ca suspendarea atacurilor să dureze până după alegerile parțiale din SUA, pentru a evita escaladarea tensiunilor. În paralel, Rusia a continuat să intensifică atacurile cu rachete și drone asupra infrastructurii energetice ucrainene, afectând populația civilă înainte de sezonul de iarnă.
Această evoluție diplomatică se produce într-un cadru geopolitic tensionat, în care Vladimir Putin a avertizat Europa că Rusia este pregătită pentru un conflict. Liderul de la Kremlin a menționat riscul unei crize în Marea Baltică, comparând situația cu cea din Strâmtoarea Ormuz. Tensiunile dintre marile puteri și impactul asupra piețelor de energie rămân elemente centrale în dinamica conflictului actual.
