Un membru al Comitetului pentru Apărare al Dumei de Stat, Alexei Zhuravlev, a susținut că predarea limbilor străine în instituțiile de învățământ din Rusia reprezintă o amenințare directă la adresa suveranității naționale. Deputatul a argumentat că studiul acestor limbi facilitează impunerea unor repere culturale și orientări geopolitice externe. Declarațiile sale au fost difuzate în cadrul unei emisiuni de pe NTV și au fost relatate de The Moscow Times.
Alexei Zhuravlev consideră că predarea extinsă a limbii engleze încă de la vârsta copilăriei favorizează o formă de subordonare treptată față de Occident. El a subliniat faptul că influența culturală exercitată prin intermediul limbajului poate altera direcția de dezvoltare a societății rusești. Deputatul a menționat că, în timpul călătoriilor sale prin Europa efectuate înainte de aplicarea sancțiunilor, a refuzat să utilizeze engleza, susținând că s-a descurcat folosind exclusiv limba rusă.
„Am vorbit rusește cu toată lumea și toată lumea m-a înțeles”, a declarat Alexei Zhuravlev pentru a justifica necesitatea utilizării limbii naționale. Această poziție se aliniază cu tendințele de reducere a timpului dedicat străinelor în sistemul de educație. Autoritățile ruse au decis deja ca elevii de clasa a V-a să aibă doar două ore de limbi străine pe săptămână, în loc de trei. Această normă va fi extinsă și pentru clasele a VI-a și a VII-a începând cu anul școlar 2027/2028.
În cadrul Dumei de Stat au existat apeluri constante pentru renunțarea la studiul englezei, fiind considerată un vector pro-occidental în educație. În locul acestor ore, s-a solicitat creșterea timpului pentru pregătire militară de bază, educație fizică și activități practice. Viaceslav Volodin, președintele Dumei de Stat, a contribuit la acest climat de retorică dură, numind limba engleză o limbă „moartă”. Această schimbare de priorități reflectă dorința de a îndepărta influențele externe din curriculumul școlar.
Paralel cu aceste măsuri, Vladimir Putin a solicitat în vara anului 2026 includerea cursului „Limba rusă ca limbă de stat” în toate programele universitare. El a insistat pe promovarea rusei ca limbă de comunicare între naționalități și pe crearea unor facultăți dedicate exclusiv limbii și literaturii ruse. Totodată, în 2025, s-a pus accent pe combaterea cuvintelor străine care ar putea denatura limba și pe utilizarea obligatorie a alfabetului chirilic în întreg spațiul public.
Evoluția acestor măsuri educaționale și lingvistice face parte dintr-un proces mai larg de consolidare a controlului statului asupra conținutului cultural și informațional. Prin limitarea accesului la limbi străine și impunerea unor standarde lingvistice stricte, autoritățile ruse urmăresc izolarea culturală de Occident. Această strategie vizează protejarea identității naționale împotriva ceea ce oficialii numesc influențe geopolitice străine care pot submina stabilitatea internă.
