Un fost ofițer militar ucrainean, identificat sub numele de Serhii K., este judecat miercuri în Germania pentru organizarea operațiunii de sabotaj asupra gazoductelor Nord Stream. Acuzațiile vizează atacul clandestin din septembrie 2022, care a provocat explozii și a întrerupt fluxul de gaze naturale rusești către Europa Occidentală. Suspectul este acuzat că a condus un grup de agenți, inclusiv scafandri și un specialist în explozibili, într-una dintre cele mai importante operațiuni de sabotaj asupra infrastructurii din epoca modernă.
Conform anchetatorilor, Serhii K. ar fi colaborat cu alți militari pentru a planifica atacul în numele unor entități neidentificate ale statului ucrainean. Acesta a fost arestat anul trecut în Italia, în baza unui mandat internațional, și neagă orice implicare în evenimentul care a avariat conductele de aproximativ 1.200 de kilometri de pe fundul Mării Baltice. Procurorii germani consideră că faptele sale, vizând obiective civile și distrugerea infrastructurii, ar putea constitui o crimă de război.
Investigația a relevat detalii despre logistica utilizată pentru atac, inclusiv deplasarea suspectului din Polonia în Germania cu un pașaport ucrainean falsificat. Serhii K. și echipa sa ar fi utilizat un velier închiriat din Rostock, numit Andromeda, pentru a ajunge în apropierea insulei daneze Bornholm. Acolo, membrii grupului ar fi amplasat explozibili de uz militar, dotați cu dispozitive de temporizare, pe fundul mării, înainte ca seismologii să detecteze deflagrările pe 26 septembrie 2022.
Procesul, care ar putea dura până în februarie 2027, reprezintă prima ocazie în care probele colectate de-a lungul mai multor ani sunt analizate public. Deși Serhii K. este singurul judecat, autoritățile croate au arestat un alt bărbat, Vladimir Z., suspectat că ar fi făcut parte din echipa de scafandri. Cazul rămâne extrem de sensibil pentru Germania, având în vedere sprijinul continuu acordat Ucrainei, în ciuda legăturilor identificate de anchetă între operațiune și Kiev.
Sistemul Nord Stream, construit de Gazprom, avea o capacitate de transport de până la 110 miliarde de metri cubi de gaze către Germania. Exploziile au marcat sfârșitul dependenței germane de gazul rusesc, după ce Berlinul anulare autorizarea proiectului Nord Stream 2 înainte de invazia din februarie 2022. Moscova a declarat că așteaptă un verdict just care să dezvăluie atât autorii, cât și persoanele care au ordonat operațiunea de sabotaj.
Evenimentul a avut un impact major asupra securității energetice europene, forțând statele să își reevalueze sursele de aprovizionare. În perioada care a urmat atacului, oficialii occidentali au indicat în principal Rusia drept posibil responsabil, însă Moscova a respins permanent aceste acuzații, considerând absurd ideea că și-ar fi distrus propriile conducte de transport.
