Un fost membru al forțelor speciale ucrainene, identificat în documentele de extrădare drept Serhii Kuznetsov, urmează să fie judecat săptămâna viitoare la Hamburg. Suspectul, cunoscut sub numele de Serhii K., este acuzat de procurorii germani că ar fi coordonat operațiunea de sabotare a gazoductelor Nord Stream, desfășurată în septembrie 2022. Acesta este trimis în judecată pentru provocarea unei explozii și pentru comiterea unei crime de război prin atacarea infrastructurii civile.
Conform investigației BBC, Serhii K. ar fi condus o echipă de patru scafandri de mare adâncime care au utilizat un iaht închiriat, numit Andromeda, pentru a executa atacul. Aceștia ar fi amplasat patru dispozitive explozive, fiecare având o greutate de până la 27 de kilograme, la o adâncime de aproximativ 80 de metri. Explozibilii ar fi fost activați prin intermediul unor temporizatoare, provocând distrugerea a trei dintre cele patru conducte submarine.
Ancheta criminalistică a fost susținută de analiza probelor ADN lăsate de membrii echipei pe iahtul folosit în operațiune, elemente care au orientat suspiciunile către suspecți ucraineni. Procurorii susțin că Serhii K. ar fi acționat în numele unor agenții de stat ale Ucrainei și că ar fi folosit un pașaport fals, posibil emis de serviciile de securitate ucrainene. Suspectul a fost arestat în august 2025 într-o stațiune de pe coasta Adriaticii, în Italia.
Un al doilea suspect identificat în acest dosar este Volodymyr Zhuravlyov, un scafandru ucrainean care locuia în Varșovia. Acesta a fost arestat în Croația în august, în timp ce participa ca consultant la un film despre exploziile Nord Stream, însă contestă extrădarea sa. În Croația, Zhuravlyov neagă orice implicare în atac, iar o instanță poloneză a refuzat anterior extrădarea sa, considerând că acțiunile ar putea fi justificate în contextul conflictului militar.
Autoritățile ucrainene au respins categoric orice implicare a statului în acest incident, președintele Volodimir Zelenski afirmând că Ucraina nu a fost responsabilă pentru atac. Heorhii Tykhyi, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, a criticat direcția investigației, susținând că discuția ar trebui să se concentreze pe rolul strategic al infrastructurii construite, care a permis Rusiei să își reducă dependența de tranzitul gazelor prin Ucraina.
Sabotajul gazoductelor Nord Stream a avut un impact major asupra securității energetice europene, afectând direct capacitatea de aprovizionare a Germaniei. Nord Stream 1 asigura aproximativ jumătate din necesarul anual de gaze naturale al țării, în timp ce Nord Stream 2 era deja umplut cu gaze, deși nu intrase în exploatarea comercială. Distrugerea acestor conducte a reprezentat un incident critic în cadrul infrastructurii de transport de energie din Marea Baltică.
Procesul de la Hamburg are implicații politice semnificative, deoarece Germania este un furnizor major de ajutor militar pentru Ucraina, iar partidul Alternativa pentru Germania (AfD) folosește acest caz pentru a cere oprirea sprijinului către Kiev.
