Guvernul Ungariei analizează posibilitatea de a scoate compania rusă Rosatom din proiectul de extindere a centralei nucleare de la Paks. Decizia finală privind viitorul acestui proiect de amploare este așteptată de către administrația condusă de Peter Magyar fie la sfârșitul acestui an, fie la începutul anului viitor. Proiectul, care a fost atribuit Rosatom în anul 2014 fără licitație, este considerat extrem de costisitor și sensibil din punct de vedere politic.
Revizuirea proiectului vizează identificarea consecințelor juridice, tehnice și financiare pe care le-ar avea schimbarea furnizorului principal. O persoană apropiată de procesul de revizuire a declarat că toate scenariile sunt luate în considerare, inclusiv schimbarea antreprenorului. Deși guvernul consideră că extinderea centralei de la Paks este necesară, surse apropiate administrației susțin că implicarea Rosatom nu ar mai trebui să aibă loc în acest proces de dezvoltare.
Costurile proiectului au crescut semnificativ, fiind estimat inițial la 12,5 miliarde de euro. Până în februarie, când a fost turnat primul beton, Ungaria a cheltuit deja peste 2 miliarde de euro, echivalentul a 2,24 miliarde de dolari. Dacă decizia va fi de excludere a companiei ruse, Budapesta ar putea pierde suma de 1,1 miliarde de euro deja plătite către Rosatom, la care se adaugă eventualele penalități contractuale pentru încălcarea acordului inițial.
Proiectul de la Paks este cel mai important contract nuclear al Rosatom din Uniunea Europeană, după ce Finlanda a anulat contractul cu firma rusă în mai 2022. În prezent, părțile se află în litigii juridice, iar contractul inițial a fost modificat de cinci ori. În plus, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a anulat, printr-o hotărâre din 2025, aprobarea Comisiei Europene pentru ajutorul de stat acordat acestui proiect de extindere.
În ciuda incertitudinilor, guvernul susține energia nucleară pentru a echilibra sursele regenerabile și a acoperi cererea în creștere. Zsuzsa Beres, adjunct al secretarului de stat la Ministerul Economiei și Energiei, a declarat că energia nucleară oferă cel mai mare potențial pentru a asigura capacitățile europene. Ca măsură provizorie, Budapesta explorează prelungirea cu 20 de ani a licențelor de operare pentru cele patru reactoare existente, care expiră între 2032 și 2037.
Sectorul energetic european rămâne dependent de resursele rusești, în ciuda sancțiunilor aplicate petrolului și gazelor. Conform datelor Asociației Nucleare Mondiale, în anul 2025, Rusia a furnizat aproximativ 23% din livrările de uraniu îmbogățit ale Uniunii Europene și 16% din uraniul său natural. Această dependență subliniază complexitatea geopolitică în gestionarea proiectelor de infrastructură critică în cadrul blocului european.
