Sectorul industrial din Ungaria traversează o perioadă de transformare profundă, marcată de prezența unor investiții masive în tehnologia vehiculelor electrice. În timp ce giganți precum CATL încep testele la noua lor fabrică din Debrețin, alte unități de producție mai mici sunt nevoite să își închidă activitatea. Această evoluție reflectă o strategie de poziționare a țării ca hub pentru industria bateriilor, dar și o presiune economică severă asupra furnizorilor care nu pot concura cu marile corporații.
Proiectul de peste 7 miliarde de euro al companiei chineze CATL a intrat într-o fază crucială săptămâna aceasta, prin pornirea operațiunilor de test la uzina din Debrețin. În acest moment, două linii de producție au fost puse în funcțiune pentru a permite configurarea și optimizarea echipamentelor complexe înainte de producția de masă. Pentru acest proiect, statul maghiar a oferit subvenții de până la 900 de milioane de euro, contribuind și prin dezvoltarea infrastructurii necesare platformelor industriale din zonă.
Alte mari companii auto utilizează Ungaria ca bază de producție, precum BMW, care operează în Debrețin cu o investiție de 2,1 miliarde de euro. Constructorul german produce nonstop, în trei schimburi, pentru modelul electric iX3, beneficiind tot de subvenții directe de 66 de milioane de euro. În paralel, BYD construiește o fabrică de 4 miliarde de euro, iar strategia de atragere a investitorilor a inclus, anul trecut, o investiție guvernamentală de aproape 4 miliarde de euro în industria bateriilor.
Totuși, această expansiune a marilor jucători nu protejează furnizorii mai mici de dificultățile economice. Compania Nippon Paper a anunțat suspendarea temporară a operațiunilor la uzina din Vácrátót, unde produce componente pentru baterii, după o investiție de 41,4 milioane de euro. Decizia a fost motivată de încetinirea creșterii pieței mașinilor electrice și de imposibilitatea de a îmbunătăți competitivitatea costurilor, în ciuda unui ajutor de stat de 6,4 milioane de euro primit anterior.
Situația este agravată de închiderea altor unitate de producție, precum WKW Hungaria, care își oprește activitatea din cauza anulării masive a comenzilor. De asemenea, Nestlé Hungária își închide fabrica de figurine de ciocolată din lipsa cererii, iar Electrolux își încetează activitatea la fabrica de frigidere. Aceste decizii de restructurare conduc la pierderea a mii de locuri de muncă, în timp ce producătorul Semcorp se confruntă cu suspendarea licenței de producție din cauza poluării masive.
Această polarizare între marile hub-uri tehnologice și închiderea fabricilor locale reflectă o schimbare structurală în economia regională. În timp ce guvernantele investesc sume echivalente cu aproximativ 2% din PIB pentru a atrage lideri globali, companiile de dimensiuni medii rămân vulnerabile la fluctuațiile cererii și la noile reglementări europene. Această tranziție către o economie bazată pe vehicule electrice creează noi oportunități, dar și riscuri semnificative pentru stabilitatea forței de muncă tradiționale.
