Guvernul condus de Peter Magyar a dispus deschiderea dosarelor informatorilor, un demers care începe simbolic pe data de 4 noiembrie. Această decizie vizează publicarea registrelor care conțin numele persoanelor din rețea, adică ale celor monitorizați de serviciile maghiare de securitate în timpul regimului comunist. Documentele vor fi disponibile online, oferind acces la baze de date care ar putea include nume din rândul a 50.000 până la 60.000 de persoane.
Această mișcare reprezintă o realizare a promisiunilor electorale făcute de Peter Magyar și de partidul său, Tisza. Premierul a declarat pe Facebook că publicarea acestor dosare este un pas dificil și sensibil, care va afecta numeroase familii, dar că este esențial pentru o adevărată schimbare de regim. Procesul de dezvăluire va continua treptat, urmând ca până la sfârșitul lunii februarie 2027 să fie accesibile și așa-numitele dosare B, care reprezintă unul dintre cele mai ample fonduri documentare.
Istoria deschiderii acestor arhive a fost marcată de opoziție politică constantă din partea unor forțe conservatoare. Partidul Fidesz, condus de Viktor Orban, s-a opus deschiderii acestor dosare de peste 30 de ori în Parlament începând cu anul 2010. Anterior, și primul șef de guvern postcomunist, Jozsef Antall, s-a împotrivit, în timp ce socialiștii au blocat procesul în deceniile următoare. Această rezistență a împiedicat, timp de peste trei decenii, ca opinia publică să ajungă la un consens privind trecutul dictaturii.
Publicarea documentelor include și fondul cunoscut sub numele de cartotecile 6, format din fișe cu informații despre fiecare persoană din rețea. Totuși, directorul ABTL, Gergo Bendeguz Cseh, a avertizat că nu trebuie dat credință oricăror documente întocmite de organele de securitate, deoarece acestea pot fi incomplete sau nesigure. Multe dosare au fost distruse în trecut, iar interpretările ambigue ale vechilor legi au permis instituțiilor să rețină informații sub pretextul protejării securității naționale.
Decizia de a publica aceste registre este privită de unii cercetători ca un gest simbolic, în timp ce alții consideră că este necesară pentru societate. Istoricul Krisztian Ungvary susține că această măsură permite cercetătorilor să formuleze noi întrebări și oferă poporului ocazia de a iniția dezbateri necesare. El menționează că minciunile perpetuate la nivelul societății au deteriorat relația cu politica, un fenomen pe care îl atribuie celor 16 ani de guvernare Fidesz.
În Ungaria, procesul de gestionare a arhivelor de securitate a fost influențat de legislația adoptată încă din 1994, numită lege a informatorilor. Aceasta impunea verificări pentru funcționarii publici, dar a permis și utilizarea informațiilor pentru a compromite lideri politici, precum fostul premier Peter Medgyessy. Deși deschiderea este un pas major, experții avertizează că impactul social va fi masiv, având în vedere numărul estimat de până la 150.000 de informatori de-a lungul timpului.
