Guvernul Ungariei, sub conducerea premierului Peter Magyar, va proceda miercuri la publicarea listelor care conțin numele a peste 50.000 de agenți, colaboratori și informatori ai serviciilor secrete. Aceste persoane făceau parte din rețeaua de poliție politică activă în timpul dictaturii comuniste, perioada care a cuprins anii 1945-1989. Decizia de a face aceste date publice a fost anunțată marți, conform informațiilor furnizate de agențiile EFE și Reuters.
Ministrul coordonator al cancelariei premierului, Balint Ruff, a avertizat că această procedură va avea un impact emoțional major asupra societății. „După publicarea documentelor serviciilor (secrete), multe familii vor fi întristate”, a declarat Balint Ruff, sugerând că mulți cetățeni își vor descoperi rudele sau colegii de serviciu pe aceste liste. Documentele provin din arhivele serviciilor de securitate internă ale regimului, care aveau o rețea estimată la circa 150.000 de persoane.
Experții subliniază însă că prezența unui nume pe această listă nu confirmă automat statutul de agent activ. Registrul publicat include și tentativele de recrutare care au eșuat, precum și cazurile în care persoanele au fost constrânse să colaboreze prin șantaj sau amenințări la adresa lor sau a familiei. Există situații în care colaborarea a fost doar mimată sau în care au fost redactate rapoarte false pentru a păcăli serviciile secrete.
În documentele care vor fi accesibile online miercuri vor fi menționate numele agenților, activitatea acestora și identitatea recrutorilor. Procesul de dezvăluire va continua, deoarece în februarie 2027 urmează să fie publicate documente suplimentare care vor detalia întreaga traiectorie a persoanelor implicate. Până în acest moment, Ungaria nu a dezvăluit niciodată oficial numele colaboratorilor poliției secrete, spre deosebire de alte țări precum Polonia sau Republica Cehă.
Fostul premier Viktor Orban a reacționat imediat, afirmând că a refuzat să colaboreze cu Securitatea în timpul stagiului său militar. Orban a publicat pe Facebook documente din 1982 și de la sfârșitul anilor '80, susținând că, după refuzul său, el, soția sa și colegii opozanți au fost plasați sub supraveghere constantă. El a precizat că informatori au fost puși pe urmele lor și au fost instalate microfoane în locuințe și la locurile de muncă.
Această mișcare de dezvăluire a arhivelor urmează o tendință europeană de procesare a trecutului dictatorial, similară cu experiențele unor state vecine. În Ungaria, deși cetățenii au putut consulta propriile dosare, accesul la materiale despre alte persoane sau despre foștii informatori a fost restricționat până în acest moment. Arhiva Istorică a Securității Statului gestionează aceste documente, multe dintre care au fost distruse la sfârșitul anilor '90 sau la căderea comunismului.
