Ungaria va începe în curând publicarea a zeci de mii de dosare ale poliției din perioada comunistă într-o bază de date publică online. Această inițiativă va oferi cetățenilor acces direct la listele informatorilor și colaboratorilor utilizați de fostele servicii de securitate ale statului. Procesul de digitalizare și publicare este programat să coincidă cu cea de-a 70-a aniversare a revoltei antisovietice din 1956, un moment de cotitură în istoria țării.
Decizia face parte din angajamentul prim-ministrului Peter Magyar de a permite maghiarilor să înțeleagă trecutul totalitar prin accesarea documentelor păstrate în arhivele din Budapesta. Deși regimul comunist s-a încheiat în 1989, Ungaria a amânat deschiderea completă a acestor dosare din cauza lipsei unei voințe politice puternice a guvernelor succesive. Până în acest moment, accesul era limitat la cercetători sau la persoanele care solicitau propriile dosare sau cele ale membrilor apropiați ai familiei.
În perioada Războiului Rece, serviciile de securitate din Ungaria se bazau pe aproximativ 55.000 de colaboratori secreci înregistrați între 1956 și 1989. Acești informatori îi supravegheau pe prieteni, vecini sau colegi de muncă pentru a detecta orice semn de disidență sau influență occidentală, rapoartele lor ducând adesea la arestări. Multe întâlniri între ofițerii poliției secrete și colaboratorii civili aveau loc în apartamente speciale, numite „apartamente K” sau „apartamente conspirative”.
Publicarea va fi realizată în două etape, începând cu data de 4 noiembrie, momentul în care tancurile sovietice au intrat în Budapesta pentru a înăbuși revolta din 1956. Pentru a proteja informațiile personale sensibile, anumite detalii vor fi cenzurate, inclusiv datele medicale, orientarea sexuală sau dependențele. Bendeguz Gergo Cseh, directorul Arhivelor Istorice ale Securității de Stat Maghiare (ABTL), a considerat că această măsură este un pas istoric care depășește abordările din alte țări din fostul bloc estic.
În comparație cu Ungaria, Polonia a deschis arhivele mai devreme, dar nu permite căutări deschise și fără restricții. Germania a adoptat o abordare mai restrictivă prin legea din 1991 privind dosarele Stasi, iar în Republica Cehă nu toate documentele au fost încărcate într-o bază de date online. Această diferență de procedură subliniază amploarea transparenței pe care Ungaria încearcă să o implementeze acum prin noua lege parlamentară.
În România, accesul la arhivele fostei Securități este public și gratuit, fiind gestionat de CNSAS. Orice cetățean poate accesa propriul dosar sau pe cel al rudelor decedate, iar cercetătorii și jurnaliștii acreditați au, de asemenea, drept de acces. Totuși, spre deosebire de noul sistem maghiar, conținutul arhivelor din România nu este accesibil online, iar nu toate documentele din perioada comunistă au fost încă predate instituției.
