O serie de amenințări cu bombă a vizat numeroase școli din Italia, Irlanda și Marea Britanie, provocând panică și evacuări în cadrul instituțiilor de învățământ. În Italia, ministrul Educației, Giuseppe Valditara, a confirmat că peste 300 de școli au fost evacuate în urma acestor alerte de securitate. Evenimentul a generat o reacție imediată la nivel guvernamental, prim-ministrul Georgia Meloni convocând o ședință de guvern pentru a gestiona situația de criză.
Mesajele violente au fost transmise prin e-mail către directorii de școli, conținând detalii grafice și amenințări directe de anihilare. Unul dintre e-mailurile care au declanșat alerte în peste 100 de școli din Italia era semnat de Mihail Andropov, șeful Vilayatului Misoginistan. Autorul amenințării a declarat că a plasat un dispozitiv exploziv într-o pungă de plastic, poziționat astfel încât unda de șoc să afecteze întreaga clădire, lăsând în urmă doar oase și sânge.
Textul mesajelor primite de directorii italieni conținea și amenințări la adresa autorităților de stat. Autorul e-mailului a susținut că a plasat o bombă în motorul mașinii prim-ministrului și a promis că supraviețuitorii vor fi atacați ulterior cu cuțite. Georgia Meloni a comentat pe rețelele de socializare, afirmând că aceste rapoarte par să facă parte dintr-o strategie menită să stârnească alarmă și anxietate în rândul populației.
Incidentul a avut repercusiuni și în restul Europei, afectând instituții din Marea Britanie și Irlanda. Poliția nord-irlandeză investighează e-mailuri trimise către peste 300 de școli, provenind dintr-o sursă din afara Marii Britanii, în timp ce amenințări similare au fost raportate și în Scoția. În Irlanda, deși mai multe școli au primit mesaje, poliția a evaluat amenințările ca fiind necredibile, considerând că acestea nu justifică evacuarea elevilor.
Forțele de poliție din Marea Britanie și Irlanda au calificat aceste mesaje de amenințare drept alarme false. Aceste evenimente au apărut într-un context de îngrijorare crescută privind tacticile de tip „război hibrid” utilizate în Europa. Anterior, astfel de atacuri cibernetice sau mesaje de panică au vizat alte infrastructuri critice, precum traficul aerian, rețelele de televiziune, supermarketurile sau centrele de donare de sânge.
Aceste tipuri de amenințări hibride reflectă o vulnerabilitate a securității publice europene prin utilizarea informației pentru a crea instabilitate socială. În cadrul acestor situații, autoritățile europene monitorizează intens sursele externe care utilizează mesaje de panică pentru a destabiliza ordinea publică. Gestionarea acestor alarme false necesită o coordonare rapidă între serviciile de poliție și instituțiile de educație pentru a minimiza impactul psihologic asupra elevilor și personalului.
