Autoritățile din Veneția analizează o majorare semnificativă a taxei de acces pentru turiștii care vizitează orașul fără a înnopta. Măsura este gândită pentru a combate fenomenul de supraturism care afectează Laguna Venețiană, însă noul preț propus pentru anul 2027 va necesita discuții și o convenție formală cu Guvernul. Planul vizează transformarea unei taxe actuale, considerată prea mică, într-un instrument de descurajare a fluxurilor masive de vizitatori.
Zuin a explicat pentru publicația regională Il Gazzettino că actuala taxă, care variază între cinci și 10 euro, este virtual accesibilă pentru orice persoană. Din acest motiv, există riscul ca această măsură să nu mai producă efectul descurajator pe care autoritățile și-l doresc. În cadrul discuțiilor, s-a menționat posibilitatea ca taxa să ajungă chiar la 50 de euro, deși autoritățile din Veneția ar putea stabili un plafon de maximum 30 de euro.
Sistemul actual funcționează prin colectarea taxei în 60 de zile cu trafic maxim, selectate în sezonul turistic din aprilie până în iulie. Vizitatorii care fac rezervări cu cel puțin trei zile înainte plătesc doar 5 euro, în timp ce persoanele care înnoptează în oraș sunt scutite de această taxă specifică, fiind obligate să achite taxa turistică pentru fiecare noapte de cazare. Pentru restul anului, intrarea în oraș rămâne gratuită pentru vizitatorii zilnici.
Performanța financiară a acestui sistem este deja vizibilă, autoritățile colectând peste 5,2 milioane de euro din vânzarea a aproape 680.000 de tichete de intrare în acest sezon. Anul trecut, peste 720.000 de vizitatori de o zi au fost înregistrați, generând aproximativ 5,4 milioane de euro pentru bugetul orașului. Fondurile colectate sunt direcționate către gestionarea mai eficientă a turismului de masă în zona iconică a orașului.
În ciuda scopului declarat, criticii susțin că taxa actuală nu reușește să îi descurajeze pe turiști să viziteze Veneția. Impactul social asupra comunității locale este evident, având în vedere că în prezent aproximativ 50.000 de persoane mai locuiesc în centrul istoric al orașului. Această cifră este considerată semnificativ de mică în comparație cu numărul total de paturi de hotel disponibile în zona centrală.
Gestionarea fluxurilor turistice în orașe istorice europene este o provocare constantă pentru administrațiile locale. Veneția utilizează acest model de taxare pentru a proteja patrimoniul emblematic, precum Piața San Marco sau Podul Rialto, de presiunea exercitată de numărul uriaș de turiști. Această strategie de control prin preț este adoptată pentru a echilibra veniturile economice cu necesitatea de a menține integritatea urbană a zonei.
