Aleksandar Vučić a recunoscut înfrângerea în fața mișcării studențești, după ce estimările electorale au indicat o victorie pentru Lista Studenților. Această formațiune, numită oficial „Studentska lista – Studenti pobeđuju”, ar putea obține între 135 și 140 de mandate din totalul de 250 de locuri disponibile în Parlament. În contrast, Partidul Progresist Sârb și aliații săi ar câștiga aproximativ 105 mandate, ceea ce ar lăsa mișcarea studențească într-o poziție de forță pentru guvernare.
O astfel de distribuție a mandatelor ar permite grupării studențești să formeze un guvern fără a avea nevoie de sprijinul altor partide politice, majoritatea absolută fiind de 126 de parlamentari. Spre deosebire de structurile politice tradiționale, această mișcare este descentralizată și nu s-a construit în jurul unui singur lider. Candidații au fost selectați prin procese de discuție în adunările studențești ale universităților, având ca criteriu principal absența unei implicări anterioare în funcții politice de conducere.
Lista electorală cuprinde 250 de candidați independenți, incluzând profesori universitari, medici, actori, sportivi și agricultori. Printre personalitățile marcante se numără fostul baschetbalist Dejan Bodiroga, actual președinte al EuroLeague Basketball, precum și actorii Tihomir Stanić și Dragan Jovanović. De asemenea, mișcarea beneficiază de sprijinul unor organizații precum Partidul Democrat și Kreni-Promeni, care au optat pentru a nu depune liste proprii în acest scrutin, consolidând astfel blocul de opoziție.
Ilija Srđanović, un medic cardiolog care ocupă prima poziție pe lista electorală, este una dintre figurile centrale, deși acesta refuză să fie numit lider unic. Deși a fost întrebat dacă va deveni prim-ministru, Srđanović a evitat să confirme această posibilitate, subliniind că mișcarea se bazează pe un grup extins de profesioniști. Un alt nume important este Dejan Šoškić, fost guvernator al Băncii Naționale a Serbiei, care aduce un profil tehnocrat grupării prin experiența sa economică vastă.
Programul electoral al mișcării se concentrează pe combaterea corupției, reformarea mecanismelor de investigație și depolitizarea instituțiilor statului. Lista include și promisiuni sociale, precum reducerea prețurilor la medicamente sau oferirea manualelor școlare gratuite. În ceea ce privește politica externă, mișcarea nu a prezentat o direcție clară, lăsând deschisă decizia privind echilibrul dintre relațiile cu Uniunea Europeană și cele menținute cu Rusia și China, o strategie pe care Belgradul a urmărit-o sub conducerea lui Vučić.
Această mobilizare politică a luat amplu în urma tragediei de la gara din Novi Sad, survenită pe 1 noiembrie 2024, când prăbușirea unei copertine de beton a provocat moartea a 16 persoane. Incidentul a declanșat proteste masive împotriva corupției și a lipsei de transparență în contractele publice, transformând manifestațiile studențești în marșuri de amploare care au atras profesori, medici și agricultori.
