Alegerile parlamentare din Serbia au marcat încheierea unei ere politice de peste 14 ani, sub conducerea lui Aleksandar Vučić. Lista Studenților, o formațiune susținută de mișcarea de protest care a zguduit țara în ultimii doi ani, a obținut aproximativ 53% din voturi. Această victorie a lăsat în urmă alianța condusă de Partidul Progresist Sârb (SNS), care s-a oprit la circa 39%, pierzând astfel controlul asupra puterii centrale.
Rezultatele electorale au fost marcate de o diversitate ideologică remarcabilă în cadrul învingătorilor. Lista Studenților reunește activiști, profesori universitari, reprezentanți ai stângii, ai dreptei, precum și figuri progresiste sau conservatoare. Deși membrii au viziuni diferite privind integrarea în Uniunea Europeană sau menținerea apropierii de Rusia, scopul comun rămâne restaurarea statului de drept. Această alianță neașteptată a fost considerată singura capabilă să învingă structura de putere a lui Vučić.
Campania electorală și ziua votului au fost înconjurate de tensiuni și incidente violente. Criticii au raportat practici de cumpărare a voturilor și presiuni asupra angajaților din sectorul public pentru a susține SNS. Pe străzile din Belgrad, au avut loc agresiuni împotriva cetățenilor și motocicliștilor care îi susțineau pe studenți. În Parcul Pionierilor, un loc folosit anterior de susținătorii lui Vučić pentru a ataca opoziția, atmosfera a fost una de tăcere și retragere a grupărilor pro-guvernamentale.
Aleksandar Vučić și-a recunoscut înfrângerea în cadrul studioului postului Informer, după ce a condus țara cu mână forte timp de peste o deceniu. Deși a felicitat câștigătorii, liderul învins a acuzat reprezentanții Listei Studenților că „distrug statul” și că sunt „executanții unor treburi murdare gândite de alții”. În prezent, Vučić pare să adopte o poziție de lider al unei viitoare formații de opoziție, în timp ce mulți observatori consideră că acesta ar putea ajunge pe banca acuzaților.
Protestele care au dus la această schimbare politică au pris amplas de după tragedia din Novi Sad, la sfârșitul anului 2024. Prăbușirea copertinei gării din al doilea oraș ca mărime din Serbia a provocat moartea a 16 persoane. Suspiciunile de corupție în procesul de renovare a infrastructurii și ignorarea avertismentelor de siguranță au transformat evenimentul într-un motor pentru revolta studențească. Sloganul „Corupția ucide!” a devenit pilonul central al mișcărilor de stradă care au urmărit transparența contractelor publice.
Serbia se confruntă acum cu provocări administrative și politice majore în perioada de tranziție. Este necesară alegerea unui nou președinte până la sfârșitul anului, după ce Aleksandar Vučić a renunțat la funcția prezidențială pentru a candida la parlament. Deși nu este clar cine va conduce noul guvern, numele lui Dejan Šoškić este menționat frecvent. Alianța studențească va trebui să gestioneze relațiile cu Uniunea Europeană, Rusia și Kosovo, într-un context în care vechiul aparat de putere rămâne activ în multe municipalități.
