Mișcarea studențească de protest din Serbia a reușit să îl înlăture de la putere pe Aleksandar Vucic, în urma rezultatelor scrutinului de duminică. Victoria electorală vine după o perioadă de doi ani de manifestații antiguvernamentale constante, marcând un moment istoric pentru țara din Balcanii de Vest. Zeci de mii de oameni au sărbătorit pe străzile din întreaga Serbie, folosind artificii și cântând, după ce Aleksandar Vucic și-a recunoscut înfrângerea la aceste alegeri.
Noua administrație va trebui să gestioneze o serie de provocări complexe, de la economia țării la relațiile internaționale dificile. Printre principalele incertitudini se numără identificarea persoanei care va ocupa funcția de prim-ministru și capacitatea unor candidați fără experiență politică de a menține un program comun. Aceștia vor trebui să combată corupția și să navigheze relațiile cu China, Rusia și Uniunea Europeană, principalul partener comercial al Serbiei, într-un context de stabilitate politică fragilă.
Mișcarea studențească a căpătat impuls după tragedia din 2024, când 16 persoane au murit în urma prăbușirii unei copertine de gară în orașul Novi Sad. Protestele au cerut trasarea la răspundere a vinovaților și reforme profunde. Pentru a reprezenta acest curent, au fost selectați 250 de candidați din diverse profesii, inclusiv medici, avocați, profesori și muzicieni. Printre figurile de vârf se numără cardiologul Ilija Srdanovic, fostul guvernator al băncii centrale Dejan Soskic și profesorul Radomir Sajcic.
În ceea ce privește politicile externe, mișcarea nu susține recunoașterea independenței Kosovo, însă propune organizarea unui referendum pentru aderarea Serbiei la Uniunea Europeană. Deși oficialii europeni au felicitat studenții, Jovo Bakic, reprezentant al Listei Studenților, a declarat că Serbia va continua să considere Rusia un partener istoric și un protector. Această poziție implică menținerea relațiilor cu Moscova și refuzul de a impune sancțiuni Rusiei, în ciuda presiunilor internaționale și a contextului conflictului din Ucraina.
Tranziția către un nou guvern va fi marcată de rezistența aparatului birocratic și de necesitatea unor schimbări instituționale majore. Conform Constituției Serbiei, candidații au la dispoziție 90 de zile pentru a forma un guvern după convocarea parlamentului. Bozo Prelevic, avocat din Belgrad, a avertizat că Partidul Progresist Sârb condus de Aleksandar Vucic va opune o rezistență puternică. Reformele trebuie să vizeze poliția, serviciile de informații și sistemul judiciar, într-un moment în care țara trebuie să adopte bugetul înainte de sfârșitul anului.
Evoluția politică din Serbia are un impact direct asupra stabilității economice regionale, fiind cea mai mare economie din Balcanii de Vest. Rezultatul acestui scrutin poate determina direcția de dezvoltare a statului de drept și a serviciilor publice. În timp ce mișcarea urmărește o „detoxifiere” a instituțiilor după 14 ani de guvernare a lui Aleksandar Vucic, succesul reformelor depinde de capacitatea noilor lideri de a menține unitatea în fața opoziției existente.
