Fostul premier ungar Viktor Orbán a respins marți acuzațiile conform cărora ar fi cerut autorităților să intervină pentru confiscarea a două autovehicule ucrainene aflate în tranzit. Aceste vehicule transportau bani și aur în valoare de 82 de milioane de dolari, un incident care a generat o controversă majoră. Viktor Orbán susține că aceste afirmații sunt motivate politic și că nu a avut nicio implicare directă în acțiunile autorităților ungare.
Incidentul a avut loc în martie, când șapte cetățeni ucraineni care transportau aceste valori au fost reținuți de autoritățile din Ungaria sub suspiciunea de spălare de bani. Oschadbank din Ucraina a clarificat situația, menționând că angajații săi transportau numerar și aur din Austria către Ucraina în cadrul unei operațiuni de rutină. Conform instituției, astfel de tranzacții au fost efectuate săptămânal încă de la începutul invaziei Rusiei asupra Ucrainei, care a început în anul 2022.
Procurorii ungari au deschis o investigație oficială pentru a analiza modul în care a fost gestionat acest caz, examinând acuzațiile de reținere ilegală și rele tratamente aplicate cetățenilor ucraineni. În luna iunie, procesul a luat o întindere nouă, când procurorii l-au desemnat pe Janos Hajdu drept suspect. Acesta este fostul șef al forțelor de combatere a terorismului din Ungaria și ocupă în prezent funcția de director de securitate al partidului Fidesz, susținut de Viktor Orbán.
Deși Viktor Orbán nu a fost audiat oficial, presiunea politică a crescut, politicienii din partidul Tisza solicitând clarificări publice. Ministrul apărării, Romulusz Ruszin-Szendi, l-a provocat săptămâna trecută pe fostul premier să declare dacă a dat ordinul de a opri acest „convoi cu aur”. Viktor Orbán a declarat pentru canalul Hir TV că autoritățile și-au făcut treaba din proprie inițiativă și că nu a fost nevoie de decizii specifice din partea sa.
Fostul premier a descris tranzitul acestui convoi ca fiind „cel mai mare caz de corupție din Europa” și a acuzat adversarii că vor să îl aducă în fața unui tribunal. Viktor Orbán susține că aceste acțiuni nu au legătură cu corupția sau abuzul de putere, ci reprezintă o încercare de a elimina dreapta politică. El a menționat că, dacă autoritățile nu ar fi acționat singure, el ar fi luat măsuri, dar respinge orice implicare directă.
Această dispută juridică și politică a amplificat tensiunile diplomatice dintre Ungaria și Ucraina, având loc într-un context marcat de alegeri care au pus capăt mandatului de 16 ani al lui Viktor Orbán. Evenimentul reflectă complexitatea relațiilor regionale într-o perioadă de instabilitate geopolitică, afectând percepția asupra gestionării frontierelor și a procedurilor de securitate financiară în cadrul Uniunii Europene.
