Forțele de ordine publică din Albania au intervenit sâmbătă în capitala Tirana pentru a dispersa o serie de manifestări violente. Poliția a utilizat gaze lacrimogene, tunuri cu apă și gloanțe de cauciuc în încercarea de a controla mulțimea. Acțiunea a fost necesară după ce manifestanții au aruncat cu pietre în direcția ofițerilor și au provocat un incendiu la ușa Ministerului Agriculturii.
Demonstrațiile au fost inițiate de studenți și au fost alimentate de nemulțumirile legate de corupția guvernamentală, lipsa locurilor de muncă și standardele slabe din sistemul de educație. Manifestanții au ocupat centrul orașului Tirana, iar tulburările s-au extins și în alte orașe din țară în această lună. Această escaladare a violenței include incendierea unor clădiri guvernamentale și a unor bănci, precum și spargerea vitrinelor.
În timpul confruntărilor, protestatarii au scos pavele din stradă pentru a le arunca asupra polițiștilor. Manifestanții au cerut demisia prim-ministrului Edi Rama, care guvernează din anul 2013 și a obținut un al patrulea mandat anul trecut. Daniel Tahiri, un protestatar în vârstă de 28 de ani, a declarat că albanezii s-au trezit, descriind guvernul ca fiind o „dictatură în haine democrației”.
O altă persoană implicată în protest, Orgeta Likaj, de 29 de ani, a subliniat faptul că populația dorește ca Rama să înțeleagă că albanezii nu îl mai acceptă din cauza corupției și a scandalurilor. Manifestanții s-au adunat sâmbătă în jurul orei 14:00 în fața Ministerului Educației, moment în care au început atacurile cu pietre. Poliția a respins mulțimea, forțând dispersarea acestora în diverse locații din oraș.
Aceste evenimente reprezintă cea mai mare provocare pentru Edi Rama de până acum. Tulburările actuale au urmat unor proteste de vară, care au fost în mare parte pașnice, dar care viza un proiect urbanistic de lux pe coastă susținut de Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump. Tensiunile sociale reflectă o stare de nemulțumire profundă în rândul populației față de gestionarea resurselor și a sistemelor publice.
Această formă de protest, condusă în principal de tineri, se aliniază cu o tendință observată recent în Europa, unde generația Z este adesea în fruntea manifestărilor. Acești tineri sunt motivați de probleme structurale precum nesiguranța locurilor de muncă, costurile ridicate ale locuințelor și deficiențele sistemelor de educație, factori care îi determină să iasă în stradă pentru a cere schimbări politice și sociale semnificative.
