Manifestațiile organizate sâmbătă în întreaga Franță au degenerat într-un val de violențe, rezultând în reținerea a 1.200 de persoane. Premierul Sébastien Lecornu a confirmat cifra în cadrul unei intervenții, subliniind că numărul reținuților a crescut rapid de la circa 400 în cursul serii până la 1.200 înainte de miezul nopții. Bilanțul oficial al forțelor de ordine indică faptul că 150 de polițiști și jandarmi au fost răniți în urma confruntărilor cu manifestanții.
Ministerul de Interne estimează că aproximativ 550.000 de persoane au participat la cele 110 manifestații desfășurate pe teritoriul țării, dintre care 110.000 de persoane s-au adunat la Paris. Grupurile de proteste au fost formate din studenți, angajați din sectorul public și agricultori, care au cerut măsuri împotriva costului ridicat al vieții. La aceste acțiuni s-au alăturat și membri ai mișcării „vestelor galbene”, un grup care a apărut în 2018 pe fondul scumpirii carburanților.
Violențele au provocat distrugeri majore în numeroase orașe, inclusiv un incendiu grav la primăria din Limoges, unde acoperișul s-a prăbușit peste etajele inferioare. În Paris, jafurile au vizat magazine precum Monoprix, SFR, Yves Rocher, Carrefour City, Franprix și Etam, dar și un restaurant McDonald's sau un magazin Picard. În Lyon, au fost atacate branduri precum Nike, Hugo Boss și Sephora, în timp ce la Lille, sucursale ale Băncii Poștale din Franța și magazine Apple Store au fost devastate.
Guvernul francez a convocat o celulă interministerială de criză pentru a gestiona situația, în timp ce primarii din Paris, Marsilia și Lyon au cerut o întâlnire cu premierul. Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a declarat că autoritățile dispun de numeroase înregistrări video pentru a identifica „infractorii de ocazie” responsabili de jafuri. Premierul Sébastien Lecornu a menționat că pagubele sunt considerabile și a solicitat sprijin pentru comercianții care și-au pierdut mijloacele de existență în urma atacurilor.
Reacțiile politice au fost diverse, liderul La France insoumise, Jean-Luc Mélenchon, susținând că majoritatea participanților au protestat pașnic și acuzând autoritățile de manipulare. Pe de altă parte, reprezentanții companiilor precum Carrefour, Intermarché sau Lacoste au condamnat ferm incidentele, numindu-le inacceptabile. În Paris, brandul Dior a luat măsuri de securitate extreme, apelând la o echipă privată de pază pentru a proteja magazinul principal, din cauza îndoielilor privind capacitatea poliției de a asigura protecția necesară.
Aceste evenimente de masă reflectă o perioadă de tensiuni sociale intense în Franța, unde cererile economice se împletesc cu mișcări de protest deja stabilite. Manifestațiile împotriva costului vieții au reactivat dinamica seenată în 2018 cu mișcarea „vestelor galbene”, evidențiind fragilitatea socială în fața inflației. Autoritățile franceze încearcă acum să echilibreze dreptul la protest cu necesitatea de a menține ordinea publică și protecția proprietăților comerciale.
