Manifestațiile organizate sâmbătă în Franța împotriva costului ridicat al vieții au degenerat într-un haos fără precedent, afectând Parisul și numeroase alte orașe. Aproximativ 800.000 de persoane au ocupat străzile, în condiții de violență extremă, care au inclus jafuri, incendieri de clădiri și ciocniri directe cu forțele de ordine. Situația a dus la arestarea a peste 1.200 de persoane și la rănirea a 150 de polițiști în timpul confruntărilor.
În Paris, zona Pieței Republicii a devenit un câmp de luptă, unde manifestanți mascați au atacat bănci și magazine de articole sportive. Poliția a fost nevoită să utilizeze gaze lacrimogene pentru a controla mulțimea care arunca pietre și artificii. Pe bulevardul Magenta, zeci de magazine au fost sparte, inclusiv sedii bancare și buticuri de lux precum Lacoste sau Galeriile Lafayette, în timp ce un camion a fost incendiat.
Violențele s-au extins și în alte orașe, provocând distrugeri majore ale patrimoniului local. La Limoges, primăria a fost distrusă de un incendiu declanșat de manifestanți, prăbușindu-se acoperișul clădirii vechi de 143 de ani. La Marsilia, manifestanții au reușit să intre în primărie după ce au folosit bariere de securitate pentru a lovi ușa de intrare, lăsând simbolul anarhiei pe un perete înainte de intervenția poliției.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a condamnat ferm aceste acțiuni, afirmând că nu există loc pentru violență în Republică. Macron a declarat că persoanele care au atacat prefecturi, magazine sau primării vor fi urmărite penal și pedepsite. Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a descris participanții la violențe ca fiind „infractori oportuniști” și a asigurat că autoritățile vor lua măsuri ferme împotriva acestora.
Mobilizarea de sâmbătă a fost susținută de sindicatul CGT și de organizații de tineret, fiind inspirată de relansarea mișcării vestelor galbene. Protestele au început inițial în școlile din suburbiile nordului Parisului, din cauza lipsei profesorilor și a stării precare a clădirilor. Aceste nemulțumiri s-au extins rapid la nivel național, transformându-se într-o mișcare împotriva inegalităților sociale și a deteriorării standardelor de viață.
Această explozie de nemulțumire socială reflectă îngrijorările economice din Franța, unde un sondaj realizat în octombrie indică faptul că aproximativ 45% dintre cetățeni sunt preocupați de inflație și de creșterea costului vieții. Tensiunile au crescut odată cu presiunea financiară asupra populației, alimentând cererile sindicatelor pentru salarii și pensii mai mari și protejarea serviciilor publice.
