Sâmbătă, Franța a fost martorul unor confruntări violente între manifestanți și forțele de ordine, evenimente care au dus la arestarea a peste 1.200 de persoane. Deși sute de mii de cetățeni au participat la marșuri pașnice în zeci de orașe, grupuri de protestatari au declanșat violențe, atacând clădiri publice, magazine de lux și supermarketuri. În timpul acestor evenimente, poliția a fost nevoită să utilizeze gaze lacrimogene pentru a controla mulțimile care au atacat vehicule și membri ai forțelor de ordine.
În Paris, zona Pieței Republicii a devenit un câmp de luptă, unde manifestanți mascați au aruncat cu pietre, artificii și sticle de la containerele de reciclare. Aceștia au atacat o bancă și au jefuit un magazin de articole sportive, în timp ce un camion a fost incendiat, iar flăcările s-au extins către o clădire din apropiere. Pe bulevardul Magenta, zeci de magazine au fost sparte, inclusiv sedii bancare, un magazin Lacoste și un magazin de telefoane mobile, în timp ce grupuri de oameni au încercat să intre în Galeriile Lafayette.
Situația a fost extrem de gravă în orașul Limoges, unde primăria a fost „în mare parte distrusă” de un incendiu provocat de manifestanți mascați. Prefectul Maurice Barate a declarat că acoperișul clădirii vechi de 143 de ani s-a prăbușit peste etajele inferioare, iar două treimi din exteriorul clădirii au dispărut deja, descriind evenimentul ca fiind o catastrofă pentru patrimoniu. La Marsilia, manifestanții au reușit să intre pentru scurt timp în primărie după ce au folosit bariere de securitate pentru a lovi ușa de intrare.
Premierul Sébastien Lecornu a confirmat cifra de 1.200 de arestări, menționând totodată că 150 de polițiști au fost răniți în urma confruntărilor. Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a descris persoanele implicate în violențe drept „infractori oportuniști care au văzut o ocazie de a jefui și de a fura”, promițând măsuri ferme împotriva lor. Deși autoritățile au condamnat cu fermitate actele de vandalism, acestea nu au intenționat să declare starea de urgență în urma acestor evenimente de instabilitate socială.
Mobilizarea de sâmbătă a fost susținută de sindicatul CGT și a vizat probleme precum prețurile ridicate și deteriorarea sistemului de protecție socială. Mișcarea a luat amploare după ce protestele din școlile din suburbiile nordice ale Parisului s-au extins la nivel național, fiind alimentate și de apeluri pentru relansarea mișcării vestelor galbene. Conform Ministerului de Interne, la manifestații au participat 550.000 de persoane, însă sindicatul CGT a estimat numărul total de participanți la 800.000 de oameni.
Aceste evenimente de instabilitate socială reflectă îngrijorările economice din Franța, unde aproximativ 45% dintre cetățeni sunt preocupați de inflație și de creșterea costului vieții. Tensiunile au început prin nemulțumirile legate de finanțarea insuficientă a educației și de starea precară a clădirilor școlare, evoluând rapid într-o mișcare împotriva inegalităților. Destrumentarea patrimoniului istoric, precum în cazul primăriei din Limoges construită în 1883, adaugă o dimensiune de pierdere culturală semnificativă acestui val de proteste.
