Franța se confruntă cu o situație de instabilitate socială majoră, în urma unei zile de sâmbătă marcată de violențe intense în mai multe orașe. Manifestanții care susțineau elevii de liceu s-au ciocnit cu forțele de ordine, rezultând în peste 1.200 de arestări și în rănirea a 150 de polițiști. Protestele, care au început ca marșuri pașnice, au fost deturnate de grupuri care au atacat clădiri publice, magazine de lux și supermarketuri în întreaga țară.
În orașul Limoges, situația a fost extrem de gravă, primăria fiind „în mare parte distrusă” de un incendiu declanșat de manifestanți mascați. Prefectul Maurice Barate a descris evenimentul ca fiind o catastrofă pentru patrimoniul local, menționând că acoperișul clădirii vechi de 143 de ani s-a prăbușit peste etajele inferioare. În Marsilia, manifestanții au reușit să pătrundă temporar în primărie după ce au folosit bariere de securitate pentru a lovi ușa de intrare, lăsând simbolul anarhiei pe un perete.
La Paris, zona Pieței Republicii a devenit un câmp de luptă, unde poliția a fost nevoită să utilizeze gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimile. Manifestanți îmbrăcați în negru au aruncat pietre, artificii și sticle din containere de reciclare asupra forțelor de ordine și a unor instituții. Pe bulevardul Magenta, zeci de magazine au fost sparte, inclusiv sedii bancare și buticuri precum Lacoste, în timp ce grupuri de protestanți au încercat să intre în Galeriile Lafayette.
Președintele Emmanuel Macron a reacționat rapid prin intermediul platformei X, afirmând că nu există loc pentru violență în Republică. Acesta a subliniat că persoanele care au atacat prefecturi, magazine sau primării vor fi urmărite penal și vor fi pedepsite pentru distrugerile provocate. Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a condamnat ferm acțiunile, descriind autorii violențelor drept „infractori oportuniști” care au profitat de situație pentru a jefa și a fura.
Mobilizarea de sâmbătă a fost susținută de sindicatul CGT, care a cerut salarii și pensii mai mari, precum și protejarea serviciilor publice. Mișcarea a fost alimentată de apeluri pe rețelele sociale pentru relansarea mișcării vestelor galbene și de nemulțumirile legate de finanțarea insuficientă a școlilor. În timp ce Ministerul de Interne a raportat 550.000 de participanți la marșuri, sindicatul CGT a estimat că numărul total de persoane implicate a ajuns la 800.000.
Tensiunile sociale din Franța reflectă o îngrijorare profundă a populației față de costul vieții. Conform unui sondaj realizat în octombrie pe un eșantion de 2.000 de persoane, aproximativ 45% dintre francezi sunt îngrijorați de creșterea prețurilor și de inflație. Această stare de nesatisfacție economică a alimentat rapid transformarea protestelor școlare inițiale într-o mișcare națională împotriva inegalităților sociale și a deteriorării standardelor de viață.
