Manifestațiile de sâmbătă, 17 octombrie, din Franța s-au transformat în confruntări violente între protestatari și forțele de ordine, rezultând peste 1.200 de arestări în întreaga țară. Evenimentele, care au început ca acte de susținere pentru elevii de liceu, au degenerat în jafuri de magazine și incendieri de clădiri în orașe precum Paris, Lyon, Marsilia și Limoges. Autoritățile au raportat un bilanț dur, incluzând aproximativ 150 de polițiști răniți în timpul intervențiilor.
În orașul Limoges, violențele au provocat pagube de neprețuit asupra patrimoniului local, clădirea primăriei fiind aproape complet distrusă de un incendiu declanșat de manifestanți mascați. Prefectul Maurice Barate a descris situația ca fiind o „catastrofă pentru patrimoniu”, menționând că acoperișul clădirii vechi de 143 de ani s-a prăbușit peste etajele inferioare. Din cauza incendiului, aproximativ două treimi din fațada exterioară a monumentului istoric a dispărut, iar turnul clopotniței de 43 de metri s-a prăbușit.
Capitala Paris a cunoscut, de asemenea, un nivel ridicat de dezordine, în special în zona Place de la République, unde mulțimi au atacat instituții bancare și magazine de articole sportive. Pe bulevardul Magenta, zeci de unități comerciale au fost sparte, inclusiv magazine precum Lacoste sau magazinul universal Galeries Lafayette, fiind raportate jafuri în numeroase boutique-uri și magazine de telefonie mobilă. Poliția a fost nevoită să utilizeze gaze lacrimogene pentru a dispersa grupările care aruncau cu pietre și artificii.
Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a condamnat dur acțiunile grupărilor care au deturnat manifestațiile oficiale, descriindu-le drept „delincvenți oportuniști” care au profitat de haos pentru a comite jafuri. Deși violențele au fost extinse, autoritățile franceze au precizat că nu intenționează să declare starea de urgență în acest moment. Premierul Sébastien Lecornu a subliniat ferm poziția guvernului, afirmând că instituțiile nu vor fi intimidate de aceste atacuri asupra ordinii publice.
În Marsilia, tensiunea a fost vizibilă atunci când protestatarii au folosit bariere de securitate pentru a forța intrarea în primărie, reușind să pătrundă temporar în clădire. Manifestanții au lăsat urme de vandalism, desenând simbolul anarhiei pe pereții instituției, înainte ca forțele de ordine să intervină pentru a restabili controlul. Această escaladare a evidențiat dificultatea de a menține caracterul pașnic al marșurilor de susținere, care au fost marcate de o prezență masivă a cetățenilor.
Aceste mobilizări naționale au fost organizate sub influența apelurilor de pe rețelele sociale pentru relansarea mișcării „vestelor galbene”, care a apărut inițial ca reacție la inegalitățile sociale. Protestele actuale au început în luna trecută în suburbiile din nordul Parisului, evoluând de la nemulțumiri legate de starea școlilor către o mișcare mai amplă împotriva reducerii cheltuielilor publice și a deteriorării serviciilor de stat.
